”Cerem din nou regimului Lukaşenko să oprească imediat şi complet organizarea unei migraţii nereglementate la frontierele sale cu Uniunea Europeană”, subliniază aliaţii într-un comunicat comun.
Miniştrii statelor UE au adoptat joi al cincilea set de sancţiuni contra regimului de la Minsk, într-o reuniune desfăşurată la Bruxelles. Măsurile de retaliere vizează 17 indivizi şi 11 entităţi considerate vinovate pentru criza de la frontiera dintre Belarus şi UE.
Sancţiunile vor intra în vigoare joi seară imediat după publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE. Este de aşteptat ca printre entităţile vizate de noile sancţiuni să se afle compania aeriană belarusă Belavia şi cea siriană Cham Wings.
De partea sa, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a subliniat că sancţiunile ”demonstrează hotărârea noastră fermă de a acţiona faţă de un regim brutal ce reprimă tot mai mult belaruşii, subminează pacea şi securitatea în Europa şi continuă să exploateze persoane care nu caută decât să trăiască în libertate”.
Trezoreria americană a anunţat că vizează 20 de indivizi şi 12 organizaţii apropiate de regim, acuzate că „au facilitat tranzitul (…) migranţilor în UE” şi că „au luat parte la reprimarea în curs vizând drepturile omului şi democraţia”.
Noile sancţiuni se vor adăuga listei negre a UE pentru Belarus care include deja 166 de nume, printre care preşedintele Aleksandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi, precum şi 15 entităţi având legături cu regimul de la Minsk.
Această listă a sancţionat mai întâi reprimarea mişcării de contestare a opoziţiei împotriva realegerii controversate a preşedintelui Lukaşenko în august 2020, apoi deturnarea unui zbor european pentru a aresta un disident belarus în luna mai.
Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat, la sfârşitul lui iunie, sancţiuni economice care afectează sectoare cheie precum petrolul şi tutunul. De asemenea, UE a interzis companiilor aeriene belaruse să intre în spaţiul său aerian şi să aterizeze pe aeroporturile sale.
În urma afluxului la frontierele UE a mii de exilaţi, în principal din Orientul Mijlociu, pe care Minskul este acuzat că îl organizează din vară, Uniunea Europeană şi-a adaptat arsenalul juridic pentru a putea viza persoanele şi societăţile care au orchestrat această criză.
Regimul Lukaşenko neagă că ar fi instigatorul crizei care a dus la moartea a cel puţin 12 persoane în zona frontalieră, potrivit media poloneze.
Citește și: Bruxelles-ul propune suspendarea unor prevederi privind dreptul de azil pentru statele vecine cu Belarus