Documentul, printre autorii căruia se numără şi comisarul european pentru servicii financiare, Jonathan Hill, include pentru prima dată un calendar clar pentru una din politicile prin care Comisia Europeană vrea să relanseze economia blocului comunitar. În prezent, aproximativ 80% din finanţarea pentru companiile din Europa vine de la bănci şi restul de pe pieţele financiare, o situaţie complet opusă faţă de cea din SUA unde finanţarea de pe pieţele financiare a ajutat firmele să-şi revină mai repede de pe urma crizei financiare.
Scepticii cred că este practic imposibil ca toate cele 28 de state membre UE să-şi armonizeze regulile pentru pieţele de capital în ideea de a creşte tranzacţiile cu acţiuni, bonduri şi alte obligaţiuni. Cu toate acestea, oficialii de la Bruxelles cred că există o serie de paşi importanţi care pot fi făcuţi pentru a stimula investiţiile şi a face continentul mai puţin dependent de şocurile din sectorul bancar.
Potrivit Reuters, Comisia Europeană urmează să dea publicităţii la data de 18 februarie trei documente prin care vrea să pună în aplicare planurile sale pentru uniunea pieţelor de capital. Un prim document va include câteva iniţiative pe termen scurt ce ar putea fi adoptate în lunile următoare, de exemplu o iniţiativă prin care investitorii vor avea un acces mai uşor la informaţiile referitoare la capacitatea micilor companii de a-şi achita datoriile. Un al doilea document va include propuneri pentru încurajarea securitizării datoriilor, care ar facilita munca băncilor pentru curăţarea bilanţurilor lor şi astfel băncile ar putea creşte creditarea. Un al treilea document va analiza modul în care normele UE referitoare la prospectele publicate de companii care solicită fonduri ar putea fi revizuite pentru a ajuta micile companii să strângă fonduri de pe piaţă.
Documentul prevede că un ‘plan de acţiune’ va fi publicat în al doilea sau al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, documentul nu face nicio referire la modificarea modului în care pieţele financiare din UE sunt supravegheate, în condiţiile în care Marea Britanie s-a opus oricăror încercări de a crea un nou organism pan-european.
În prezent, nivelul investiţiilor în cele 28 de state membre UE este cu 230-370 de miliarde de euro sub nivelul istoric iar creşterea tranzacţiilor cu acţiuni şi bonduri ar putea aduce beneficii importante în timp.