Ultima idee în Parlament privind insolvenţa personală: comisii judeţene pentru reorganizarea financiară a debitorului

Legea insolvenţei persoanelor fizice întâmpină dificultăţi la elaborare. Deputaţii din Comisia juridică nu prea ştiu cum să împace pe toată lumea cu acest proiect aşa că s-au abătut puţin de la iniţiativa originală.

După ce Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi Ministerul Justiţiei au arătat că vor ca insolvenţa persoanelor fizice să aibă cât mai puţin de-a face cu instanţele de judecată, deputaţii au venit cu propuneri prin care o parte din procedură să fie derulată pe cale administrativă.

Astfel, ultima idee venită din partea iniţiatorului Ana Birchall (PSD) este aceea ca procedura de reorganizare financiară a persoanei insolvente să fie aprobată şi derulată prin intermediul unei comisii, la nivel judeţean.

„Ideea unei comisii nu este făcută ca să îngropăm proiectul, chiar dacă în România are o conotaţie negativă, pentru că se face o comisie ca să se îngroape ceva (…) În comisie omul îşi prezintă şi planul de rambursare, se fac şi ajustări se face mediere. Dacă un creditor se împotriveşte, avem posibilitatea ca această comisie să poată sesiza instanţa de judecată şi instanţa de judecată poate impune şi un plan de rambursare. Dacă debitorul nu are şanse de reorganizare, merge spre lichidare, şi se face doar de către instanţele de judecată. Dacă poate să ramburseze, atunci merge la această comisie. Planul de rambursare este executat şi cu celeritate. Instanţele nu sunt încărcate astfel”, spune Birchall.

Ideea sa este susţinută şi de Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă. Acesta spune că nu este de dorit ca o singură persoană – administrator judiciar, executor judecătoresc, ori notar – să se ocupe de planul de rambrusare, care conţine multe constrângeri.

În proiectul iniţial PSD – Birchall, cererea de intrare în insolvenţă era depusă fie de debitor, fie de creditor la Tribunal. Un judecător adopta cererea de insolvenţă şi dispunea fie alcătuirea unui plan de reorganizare, fie falimentul debitorului şi lichidarea activelor acestuia. De implementarea planului de rambrusare a datoriilor întocmit de debitor urma să se ocupe un administrator judiciar.

„Mi se pare foarte periculos să laşi în mâna unei persoane toată responsabilitatea”, spune acum Birchall.

Aceasta este de părere că din comisia judeţeană ar trebui să facă parte cinci membri: un practician în insolvenţă, un executor, un reprezentant al sistemului bancar, un reprezentant al protecţiei consumatorului şi „un reprezentant al BNR, acolo unde sunt credite”.

Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei juridice din BNR, respinge însă propunerea ca instituţia să facă parte din orice comisie ori altfel de structură.

„În principiu nu avem nimic împotriva unei asfel de comisii. Motivele pentru care BNR nu poate să facă parte dintr-o astfel de comisie au fost expuse”, spune reprezentantul băncii centrale.

Deputatul Marius Manolache, de la PSD, este de părere că o comisie ar îngreuna prea mult lucrurile. Acesta susţine implementarea planului printr-un executor sau printr-un avocat.

„Consider că trebuie să luăm în calcul şi celelalte datorii, nu doar pe cele către bănci. Datoriile pot fi între persoane fizice, către state şi aşa mai departe. Eu cred că un profesionist, un executor, un avocat, ar derula mai rapid această procedură. Înfiinţarea unei comisii la nivel judeţean ar lua timp, până la înfiinţare”, spune Manolache.

Preşedintele Comisiei, Liviu Bogdan Ciucă (PC), spune că ar vrea ca procedura să fie derulată de un executor judecătoresc, „care e şi reprezentant al statului”.

Arin Stănescu îl contrazice şi crede că implementarea planului de reorganizare de către un executor ar băga direct în faliment 90% din debitori. „De ce nu un notar, că şi el e reprezentant al statului?!”, se întreabă preşedintele UNPIR, care sugerează că executorii se pricep doar la executări silite, în timp ce notarii au o pregărite mult mai solidă.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei conideră că „există şi această variantă a unui profesionist care să acţioneze ca persoană prin care se realizează planul (…), mai ales că are dublu control, de la instanţă şi de la persoana desemnată de Ministerul justiţiei”. Acesta crede că rolul profesionistului ar putea fi preluat de o comisie.

Reprezentantul CSM crede că o comisie ar putea fi soluţia potrivită, mai ales că este procedură care nu prea implică instanţele de judecată.

„Poziţia oficială transmisă de CSM este aceea a unei comisii. Trebuie să se ţină seama, însă, că aceste proceduri diferă. De exemplu cine face descărcarea de datorii? Un singur profesionist nu o poate face, o comisie ar putea să o facă”, susţine Voicu.

Proiectul legii insolvenţei personale din Parlament discutat de Comisie prevede suspendarea executărilor silite de la momentul declanşării procedurii de insolvenţă şi rambursarea celei mai mari părţi a datoriilor printr-un plan de până la cinci ani de zile. În cazul în care planul eşuează, ori datoriile nu pot fi acoperite, atunci debitorul îşi pierde activele, însă poate beneficia de ştergerea creanţelor neacoperite.

Puteţi citi detaliile proiectului de lege în acest articol.

Dezbaterile pe această temă vor fi reluate în Comisia juridică de la ora 15:00.