Ultima prognoză oficială privind producția agricolă din 2024 a României: Comisia a revizuit în minus randamentele la cinci culturi. S-au pierdut 10% din cantitățile de porumb

În prognoza sa din iulie, Comisia Europeană a revizuit în minus față de iunie cinci culturi și în sus alte trei, astfel că rezultatele fermierilor depind mult de culturile pe care au mizat și zonele geografice în care produc.

Mai exact, urmare a condițiilor meteorologice, ultimele estimări ce vizează randamentul indică față de prognoza din iunie un minus de 10% la porumb, de 15% la sfecla de zahăr, de 6% la floarea-soarelui, de 8% la soia și 2% la rapiță.

Astfel, potrivit sursei citate, fermierii români ar putea obține anul acesta 4,08 tone de porumb la fiecare hectar cultivat, ceea ce ar înseamna o producție totală de aproximativ 9,2 milioane de tone având în vedere că suprafața cultivată cu porumb a fost de  2.259.000 hectare, potrivit datelor comunicate Economica de către Ministerul Agriculturii.

Randamentul ar fi cu 17% sub media ultimilor cinci ani, cea mai mare scădere dintre statele membre și cu 13% mai mic decât în anul agricol trecut când din datele Comisiei randamentul mediu la hectar a fost de 4,7 tone la hectar.

Datele INS nu corespund în totalitate cu cele ale Comisiei, astfel că statistica locală spune că  producția de porumb boabe a țării a fost în 2023 de 8,5 milioane de tone de pe 2.373.000 de hectare, ceea ce ar însemna un randament mediu de 3,5 tone la hectar. Diferențele pot apărea urmare a suprafețelor calamitate.

Pentru floarea-soarelui, Comisia Europeană estimează un randament mediu de 1,95 de tone la hectar, cu 12% sub media ultimilor cinci ani, dar cu 5% peste randamentul anul trecut de 1,86 tone. Cât despre suprafața cultivată, tot din datele MADR  reiese că fermierii au cultivat anul acesta agricol 1.332.000 hectare, ceea ce ar însemna că producția locală ar putea ajunge la aproximativ 2,59 de milioane de tone.

Din datele INS, în 2023 România a produs 2 milioane de tone de boabe de floarea-soarelui, de pe 1.089.000 hectare.

Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat recent la postul public de televiziune că seceta a afectat 2 milioane de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, adică peste 50% din suprafaţa însămânţată. Într-un răspuns oficial pentru Economica, reprezentanții Ministerului spun că, „având în vedere că situația este în dinamică, datele privind suprafața totală calamitată vor fi făcute publice după ce se finalizează procedura de evaluare la nivelul fiecărui județ în parte”.

Randamentul la soia a fost și ea revizuit cu 8% în minus, până la 1,97 de tone la hectar, ceea ce înseamnă și un minus de 10% raportat la media ultimilor cinci ani sau de 8% comparativ cu anul agricol trecut când fermierii au realizat 2,14 tone de soia la hectar, adică 300.000 de tone de pe 141.000 de hectare, conform INS. Din datele MADR,  în acest an agricol s-au cultivat cu soia boab 154.800 ha, ceea ce înseamnă că producția totală ar putea ajunge la 304.956 de hectare.

În scădere este, conform ultimei prognoze, și randamentul la sfecla de zahăr care s-a diminuat cu 15% față de estimările din iunie până la 32,2 tone la hectar, adică cu 12% sub media ultimilor cinci ani și cu  3% mai puțin decât anul anterior.  Raportată la media ultimilor cinci ani, România ar putea avea anul acesta, la această cultură, cea mai mare scădere de randament dintre toate statele membre.

Nu în ultimul rând, și producția de rapiță ar putea fi mai mică decât estimările inițiale, ajungându-se la un randament de numai 2,53 de tone la hectar, cu 2% sub media ultimilor cinci ani și cu 4% sub media anului agricol trecut. În 2023, conform INS, România a produs 1.787.000 de tone de rapiță de pe 625.000 de tone. Anul acesta s-au cultivat cu rapiță  516.800 de hectare, ceea ce înseamnă că producția ar putea ajunge la 1,3 milioane de hectare.

Cât despre culturile pentru care Comisia a revizuit în sus estimările privind randamentele medii la hectar, în cazul grâului (total) producția la hectar ar putea ajunge la 4,65 de tone, fiind cu 10% peste media ultimilor cinci ani și cu 2% peste rezultatele din 2023. Și, cum suprafața cultivată este, conform estimărilor Comiei, de 2,13 milioane de hectare, producția totală ar ajunge la  9,9 milioane de hectare.

Potrivit MADR, suprafața cultivată cu grâu, secară, triticale de toamnă ajunge la 2.266.000 de hectare.

Anul trecut, producția de grâu a România a ajuns la 9,6 milioane de tone de pe 2,2 milioane de hectare.

La orz, ultimele date indică un randament de 4,45 de tone la hectar, cu 12% peste media ultimilor cinci ani și 4% sub rezultatul anului tercut, ceea ce ar însemna o producție totală de peste 2,2 milioane de tone. În 2023, România a produs puțin peste 2,2 milioane de tone de orz și orzoaică.

Nu în ultimul rând, fermierii români care au pariat pe triticale vor putea obține 4,25 de tone la hectar, cu 12% peste media ultimilor cinci ani și cu 1% mai puțin decât cu un an în urmă.

„În special în estul Ungariei, estul României, Bulgaria și Grecia, temperaturile ridicate au fost însoțite de un deficit persistent de precipitații, exacerbând aceste efecte negative. Cerealele de iarnă și de primăvară au fost mai puțin afectate în aceste regiuni, deoarece ajunseseră deja la sfârșitul ciclului de creștere.  În regiunile sudice și vestice ale Mării Negre (Bulgaria, România și Turcia), temperaturile excesiv de ridicate începând cu luna iunie, asociate cu un deficit de precipitații începând cu mijlocul lunii iunie, au un impact sever asupra culturilor de vară (de exemplu, în Sud Muntenia). Acest lucru este valabil în special pentru porumb care se află în prezent în faza de înflorire/începutul umplerii bobului.  Precipitațiile au fost abundente în nord-vestul României și apropiate de medie în regiunile centrale și estice, dar sud-estul, de-a lungul frontierei cu Bulgaria, a suferit un deficit de precipitații de 30-70 %. Precipitațiile au devenit rare după 3 iulie, intensificând efectul caniculei asupra culturilor.

Perioada de umplere a boabelor de cereale de iarnă s-a încheiat înainte de debutul perioadei de caniculă severă, datorită dezvoltării fenologice avansate din acest an. Vremea uscată din iulie a favorizat progresul recoltării. Previziunile de randament pentru cerealele de iarnă au fost ușor majorate, în timp ce previziunile pentru rapiță rămân neschimbate. În ceea ce privește culturile de vară, ploile benefice au menținut umiditatea solului la nivelul sezonier în regiunile Nord-Est și Nord-Vest. În regiunile centrale și (mai ales) în cele sudice, nivelul umidității solului pe terenurile cultivate a fost sub medie de la începutul sau mijlocul lunii iunie. Prognoza noastră privind randamentul culturilor de vară a fost revizuită în scădere, sub media pe 5 ani, dar s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă condițiile de secetă persistă”, se menționează în prognoza Comisiei.