Ultima sesiune a actualului Parlament: ce legi restante şi proiecte electorale importante sunt pe agendă

Cele două Camere ale Parlamentului au fost convocate de către preşedinţii lor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Florin Iordache, pentru sesiunea ordinară septembrie-decembrie, parlamentarii urmând să se întoarcă la serviciu pe 1 septembrie, după o vacanţă de două luni.

Joi, liderii celor două Camere îşi vor alege din nou conducere (Birourile Permanente), posturile de vicepreşedinţi, chestori şi secretari, precum şi cel de preşedinte. La Senat, conducerea va fi asigurată în continuare de Călin Popescu Tăriceanu, iar la Camera Deputaţilor tot de Florin Iordache, ca interimar după revocarea lui Valeriu Zgonea de la finalul sesiunii trecute.

În Camera Deputaţilor este posibil să apară, cu doar câteva luni înainte de alegerile parlamentare, un nou grup, format din deputaţii care s-au alăturat în ultimele săptămâni PRU, formaţiunea condusă de Bogdan Diaconu. Până în acest moment, PRU numără 15 parlamentari, dintre care 12 deputaţi şi trei senatori. Pentru a forma un grup parlamentar în Camera Deputaţilor este nevoie de minimum 10 membri care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau alianţe. Cel mai mare număr de deputaţi PRU au fost aleşi pe listele PSD, respectiv 8.

Cu toate acestea, liderul Partidului România Unită (PRU) a anunţat, miercuri, că a depus deja la Secretariatul Camerei şi la Biroul permanent solicitarea de înfiinţare a grupului parlamentar al formaţiunii, cu 12 deputaţi, el precizând că la Senat, PRU are deocamdată doar 3 parlamentari.

În ceea ce priveşte agenda legislativă, în noua sesiune ar putea fi discutate o serie de propuneri controversate sau cu impact social care au fost lăsate restante în iunie. Printre acestea se regăsesc legea avocaţilor, cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea de adoptare a OUG privind plagiatele, proiectul care va permite să se fumeze şi în spaţiile închise sau cel care scoate Ministerul Justiţiei şi pe şeful statului din procesul de numire a procurorilor şefi sau pensiile de serviciu în învăţământ.

Printre proiectele nesoluţionate în Parlament este cel care modifică Legea avocaturii şi care prevede ca avocaţii să fie informaţi imediat după ce se dispune interceptarea convorbirilor, iar documentele care vizează relaţia lor cu clienţii să nu poate fi ridicate de către procurori.

Un alt proiect care a rămas pe timpul verii la Camera Deputaţilor, de această dată la Comisia de învăţământ, este cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Ordonanţei de Urgenţă 4/2016 privind retragerea titlului de doctor în caz de plagiat.

O altă lege controversată care a rămas pe masa deputaţilor este proiectul care va permite fumatul în spaţiile închise special amenajate. Potrivit proiectului adoptat de Senat, spaţiul public închis a fost redefinit ca „spaţiu încadrat de jur împrejur de pereţi”.

Parlamentarii şi liderii de partide au anunţate şi o serie de proiecte care ar putea afecta bugetul, în pofida avertismentelor din partea Guvernului că statul nu îşi poate permite în acest moment creşterea deficitului.

Astfel, în prima şedinţă de plen de la Senat ar urma să fie supusă la vot o propunere legislativă care prevede acordarea de pensii de serviciu pentru cadrele didactice din învăţământ, reprezentând 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, înainte de data pensionării.

Tot de pensii speciale ar putea beneficia personalul de pe ambulanţe, potrivit unei propuneri a PSD şi a fostului UNPR.

O completare a unei legi ce asigură deja beneficii pentru personalul aviatic, iniţiată de independentul Mihai Sturzu (trecut acum la PRU), ar face ca şi instructorii de elicopter, piloţii instructori de zbor de la Aeroclubul României sau cei de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română să aibă parte de pensii speciale, iar UNPR a propus ca foştii angajaţi de la CAP să primească o indemnizaţie specială, care le va creşte veniturile la pensie.

Şi liberalii au iniţiat o lege prin care autorităţile locale să poată oferi ajutoare familiilor defavorizate în sezonul rece pentru facturile la energia termică şi gaze naturale.

Rămâne de văzut câte dintre aceste proiecte vor fi discutate, în condiţiile în care parlamentarii îşi vor lua tradiţionala vacanţă de alegeri, care se va suprapune campaniei electorale, aşteptată să înceapă în luna noiembrie. Astfel, parlamentarii ar putea veni la lucrări doar în lunile septembrie şi octombrie, urmând ca cel târziu la jumătatea lunii noiembrie să înceapă activităţile în teritoriu.

Va fi lăsată astfel în grija viitorului Legislativ, ales în decembrie, discutarea bugetului pe anul 2017, care, în funcţie de cât de repede va fi instalat de către noul Parlament şi noul Cabinet, ar putea fi gata abia în luna ianuarie a anului viitor.