Se poate suspenda și în continuare plata ratelor la bănci? Ultimele derogări ale ABE nu lasă spaţiu de manevră guvernului şi băncilor

La nici o zi după ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a decis să reactiveze recomandările privind moratoriile care permit băncilor şi IFN-urilor să amâne ratele la creditele acordate clienţilor afectaţi de valul doi al crizei COVID-19, guvernul Orban şi reprezentanţii băncilor comerciale au avut o primă întâlnire, la care reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) nu au fost invitaţi. În ciuda promisiunilor date de actualul ministru al Finanţelor, Florin Cîţu, cele două părţi întrunite joi seara, 3 decembrie 2020, nu au reuşit să ia nici un fel de decizie, motivând că nu înţeleg suficient de bine recomandările Uniunii Europene şi ar trebui să aşteapte clarificări de la BNR.

Surse din mediul financiar bancar arată că, la ora actuală, negocierile se poată între Guvern şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), iar părerea BNR nu a fost solicitată. Mai mult încă, o perioadă de prelungire a suspendării ratelor la credite pentru persoanele fizice sau juridice afectate de Covid 19, nu se poate realiza decât printr-o rectificare a OUG 37/2020 sau instituirea unei ordonanţe noi.

Până una alta, ghidul publicat de ABE arată că băncile comerciale care doresc prelungirea moratoriilor pot să o facă pentru entităţile care au depus solicitarea de amânare a plăţii ratelor până la data de 30 septembrie, dar perioada de suspendare nu are voie să depăşească 9 luni. Teoretic, aşa cum se exprimă ABE, ratele nu pot fi suspendate până mai târziu de 30 martie sau maximum 29 iunie pentru cei care, eventual, au făcut cererea de suspendare a ratelor pe 28-29 septembrie.

Cum majoritatea clienţilor bancari au făcut cererile de suspendare a ratelor în aprilie-mai când a fost publicată ordonanţa privind moratoriile, noul ghid ABE nu permite prelungirea suspendării acestora decât cu o lună maximum două, adică până în ianuarie sau februarie 2021.

Totuşi, nimeni nu îşi asumă încă răspunderea de a anunţa acest lucru. ABE, instituţia europeană ale cărei recomandări este obligată şi România să le respecte, a creat o derogare, prin acest ghid, ajutând băncile să nu facă reclasificări de credite (ceea ce implică provizionarea creditelor riscante sau chiar neperformante), decât în situaţii extreme. Deşi ABE declara că orice clasificare a creditelor trebuie să reflecte în mod corespunzător riscurile asumate de bănci, în fapt, se pare că nimeni nu ştie care este riscul real asumat deja de bănci. Cel mai probabil, după 31.03.2021, băncile vor începe să constituie provizioane mari, ce le vor impacta negativ rezultatele financiare de anul viitor, potrivit unor surse din mediul financiar bancar. Unele chiar vorfi obligate să îşi majoreze capitalul.

Până atunci, băncile centrale se vor asigura ca băncile comerciale să nu se decapitalizeze (inclusiv prin nedistribuirea de dividende) şi nici să nu crească prea mult expunerea la risc (motiv pentru care sunt atât de interesate de titlurile de stat şi de garanţiile de stat). Practic, întregul sistem bancar încearcă acum doar să se protejeze, asumarea de riscuri în procesul de relansare a economiei post-criză sanitară fiind lăsată în seama statului şi a clienţilor băncilor.

Potrivit OUG 37/2020, moratoriul de suspendare a ratelor pentru creditele persoanelor fizice şi juridice expiră la 1 ianuarie 2021. O nouă prelungire se poate face printr-o altă ordonanţă emisă de viitorul guvern, dar cu respectarea ghidului emis de ABE. Băncile comerciale pot, în baza protocoalelor interne, şi chiar la solicitarea debitorilor, decide suspendarea ratelor pe încă o perioadă determinată. Singura problemă este că aceste noi suspendări acordate în afara ghidului transmis de ABE vor trebui provizionate. O altă garanţie a statului ar rezolva parte din aceste probleme de implementare a ghidului moratoriilor impus de Autoritatea Bancară Europeană.

Principalele condiţii impuse de ABE pentru prelungirea moratoriilor până la 31 martie 2021 sunt următoarele: s-a introdus un termen maxim de nouă luni pentru amânarea ratelor, în cadrul unui moratoriu general; băncile sunt obligate să facă o evaluare a riscului de nerambursare a creditelor cu rate amânate, pe care să o trimită la BNR, astfel încât aceasta să poată adopta măsuri prudenţiale.

Băncile au primit până în 15 iunie 2020 un număr de 362.000 de cereri de amânare a ratelor la credite, conform datelor comunicate de ARB. Ceea ce înseamnă că în jur de un sfert din totalul creditelor au fost amânate la plată. Din cele aproximativ 321.000 de solicitări soluționate, peste 60% au fost facute în baza Ordonanței de Urgență 37/2020 și aproximativ 40% în baza măsurilor de sprijin adoptate proactiv de bănci, începând cu luna martie, pentru clienții afectați de efectele pandemiei.

Ghidul publicat de ABE poate fi citit integral aici.