„Băieţii deştepţi” din energie au fost denumiţi partenerii Hidroelectrica din contractele pe termen lung, încheiate prin negociere directă începând cu anul 2004. În această categorie au intrat traderi de energie, mari consumatori – producători industriali, dar şi furnizori de echipamente şi servicii.
„După ce Tribunalul Bucureşti a dat în fond câştig de cauză Euro Insol şi Hidroelectrica în toate acţiunile formulate de traderii de energie, de producătorii Alro, Elsid, Electrocarbon şi de contractorii Romelectro şi Andritz, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut integral hotărârile Tribunalului şi a respins irevocabil pretenţiile contestatorilor”, se arată în comunicat.
Astfel, prin decizia civilă nr. 541/13.12.2016 pronunţată în dosarul 36545/3/2012* aflat în rejudecare pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, instanţa a respins recursul declarat de Energy Holding împotriva sentinţei prin care i-au fost respinse de către Tribunal pretenţiile de 91 milioane lei formulate împotriva Hidroelectrica. Energy Holding pretindea această suma cu titlu de despăgubiri pentru faptul că în anul 2011, atunci când Hidroelectrica a activat clauză de forţă majoră pe toate contractele bilaterale din cauza unei secete cu efecte dezastruoase, producătorul nu i-a livrat întreagă cantitate de energie electrică contractată.
Prin decizia 543/13.12.2016 pronunţată în dosarul 31569/3/2012*, aflat de asemenea în rejudecare, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi recursul formulat de producătorul de aluminiu Alro împotriva sentinţei prin care Tribunalul i-a respins contestaţia formulată împotriva măsurii de aplicare a clauzei de forţă majoră în anul 2012. Reamintim că prin decizia civilă nr. 490/10.11.2016 pronunţată în dosarul 36781/3/2012* Curtea de Apel a respins irevocabil şi pretenţiile de 129.664.792 lei formulate împotriva Hidroelectrica de către producătorul de aluminiu pentru seceta din 2011.
Totodată, prin decizia 559/20.12.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul 36857/3/2012* instanţa a respins irevocabil şi pretenţiile de 18 milioane lei formulate de Electrocarbon împotriva Hidroelectrica, pentru diminuarea cantităţii de energie electrică livrată în 2011 datorită secetei hidrologice în care s-a aflat Hidroelectrica şi care a fost certificată drept caz de forţă majoră de către Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Prin decizia 542/13.12.2016, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut de asemenea şi măsură Euro Insol de denunţare a Amendamentelor nr. 4 şi 6 la contractul de retehnologizare încheiat cu Andritz Hydro pentru Porţile de Fier II, validând astfel implicit şi măsură administratorului judiciar Euro Insol de compensare a avansului de 13,6 milioane euro achitat de Hidroelectrica şi neacoperit de prestaţii contractuale. Cele două Amendamente denunţate de administatorul judiciar Euro Insol prevedeau retehnologizarea de către Andritz a centralei Gogoşu, parte din Sistemul Hidroenergetic Porţile de Fier II, pentru o sumă de 54,5 milioane euro, sumă la care Andritz ar fi dorit să adauge încă 16.500.000 euro cu titlu de ajustări şi lucrări suplimentare.
Prin decizia civilă nr. 531/29.11.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 22367/3/2013/a1, instanţa a respins, de asemenea, recursul traderului Alpiq Romenergie împotriva sentinţei pronunţată în martie 2016 prin care Tribunalul Bucureşti respingea cererea de acordare a unor despăgubiri de 215.752.920 lei pentru denunţarea de către administratorul judiciar Euro Insol a contractului nr. 89CE/03.04.2008. Amintim că acest trader de energie a mai pierdut un proces cu Hidroelectrica în luna aprilie 2016, când, prin sentinţa 3050/27.04.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul 36546/3/2012*, i-au fost respinse despăgubiri de 719.152.974 lei.
De asemenea, prin deciziile 560 şi 561/20.12.2016 pronunţate în dosarele 16919/3/2015* şi 22456/3/2012*/a4, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi pretenţiile de 68 milioane lei formulate împotriva Hidroelectrica de către Asocierea Romelectro/Hidroconstrucţia/ISPH. Asocierea solicitase suma menţionată cu titlu de lucrări suplimentare pretins executate în temeiul Contractului de execuţie lucrări nr. 21DI/26.01.2004, având ca obiect realizarea Amenajării Hidroenergetice Dumitra – Bumbeşti, însă pentru care nu există act adiţional încheiat în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice.
‘Suntem aproape de finalul unei bătălii judiciare întinse pe o perioadă de peste patru ani şi care a făcut obiectul a peste 150 de procese instrumentate în faţă Tribunalului Bucureşti, a Curţii de Apel Bucureşti sau a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin aceste acţiuni, băieţii deştepţi voiau să obţină anularea denunţării contractelor de către administratorul judiciar şi continuarea în aceleaşi condiţii vădit detrimentale pentru Hidroelectrica a acestor contracte până în 2018, respectiv 2019″, a declarat Remus Borza, coordonatorul Euro Insol, citat în comunicat.
El aminteşte că, din derularea acestor contracte, în perioada 2006-2012, Hidroelectrica a fost prejudiciată cu peste un miliard de euro.
„În subsidiar, traderii de energie cereau instanţelor de judecată 600 de milioane de euro reprezentând daune pentru denunţarea acestor contracte frauduloase. Pe 19 ianuarie 2018 se vor judeca recursurile băieţilor deştepţi la închiderea procedurii insolvenţii Hidroelectrica. Atunci sperăm să punem punct unuia dintre cele mai mari jafuri din istoria post decembristă a României”, a continuat Borza.
Euro Insol şi Hidroelectrica au fost aparate în instanţă de avocaţii de la Borza şi Asociaţii, respectiv Stănescu, Miloş Dumitru şi Asociaţii.