Ultimul summit UE înainte de anunţul oficial privind Brexitul

Summitul UE de joi, de la Bruxelles, va fi, probabil, ultima dată când liderii europeni se strâng înainte ca premierul britanic Theresa May să invoce oficial Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, mecanismul pentru ieşirea din blocul comunitar, scrie News.ro.

Dacă la un moment dat s-au făcut speculaţii că May va prezenta o scrisoare oficială în acest sens la summit, acest lucru pare puţin probabil în prezent. Însă înfrângerea suferită de Guvernul său în Camera Lorzilor reprezintă numai un impediment minor, care, potrivit aşteptărilor, nu va întârzia adoptarea proiectului de lege pentru declanşarea Brexit cu mai mult de câteva zile.

În aceste condiţii, May insistă în continuare că va activa Articolul 50 până la sfârşitul lunii, în pofida înfrângerii.

Un analist politic de la Universitatea Surrey, Simon Usherwood, a declarat că amendamentul Camerei Lorzilor nu reprezintă „un obstacol foarte important”.

După activarea Articolului 50, prima problemă pentru partea britanică va fi că „nu ştie deocamdată, cu adevărat, ce vrea”, a apreciat expertul.

„Planurile fixate în discursul Theresei May şi în Cartea Albă arată că vrem un acord de liber schimb – plus, că vrem să facem mult lucruri, dar nu vrem să avem elementele privind libertatea de circulaţie”, a adăugat el.

„Deci nu este un plan foarte clar: acest limbaj confuz în legătură cu o apartenenţă specială la o uniune vamală, dar a nu împărtăşi elementele de bază ale unei uniuni vamale; reticenţa de a fi sub jurisdicţia Curţii (Europene – n.r.) de Justiţie, ceea ce va crea probleme suplimentare”, a atras el atenţia.

„În prezent, poziţia britanică este despre ce nu vor, în loc de despre ce vor, ceea ce va face foarte dificil pentru UE 27 (cei 27 de membri rămaşi în UE după Brexit – n.r.) să se implice”, a avertizat Usherwood.

La rândul lor, cele 27 de state membre ce vor rămâne în blocul comunitar vor încerca să se concentreze pe dosarele de zi cu zi, până când vor primi o notificare oficială din partea Londrei.

La începutul reuniunii, Consiliul European urmează să îşi aleagă preşedintele pentru perioada 1 iunie 2017 – 30 noiembrie 2019. Actualua preşedinte al Consiliului, Donald Tusk, este favorit pentru un nou mandat. El are susţinerea a aproape toate guvernele din UE, cu excepţia Poloniei, ţara sa de origine, condusă de rivalii săi politici.

Într-o încercare de a bloca numirea lui Tusk pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate la preşedinţia Consiliului Europei, Guvernul polonez a propus înlocuirea sa cu Jacek Saryusz-Wolski, un europarlamentar care nu a avut niciodată o funcţie importantă în Guvern.

În condiţiile în care anul 2017 aduce alegeri în Olanda, Franţa şi Germania, liderii europeni sunt dornici să facă unele progrese în chestiuni care ar putea să îi ajute să atragă acei alegători care tind spre populiştii anti-sistem.

Starea economiei europene prezintă o altă problemă dificilă. Deşi, pentru prima dată în ultimii ani, economia Zonei euro este într-o situaţie decentă, politicienii nu par să reuşească să obţină capital electoral de pe urma acestui lucru.

De aceea, pe agenda discuţiilor de joi se va afla, probabil, dosarul repartizării mai ample şi mai echitabile a beneficiilor creşterii economice în rândul cetăţenilor europeni.

Acelaşi lucru este valabil pentru problema reducerii imigraţiei ilegale în Europa. Deşi acordul dintre Turcia şi UE a reuşit să reducă drastic numărul de refugiaţi care intră în Europa via Turcia, fluxul este mare în Italia.

Liderii europeni ar urma să discute şi dosarul spinos al transferurilor de migranţi. De altfel, comisarul european pentru Migraţie, Dimitris Avramopoulos, a criticat lipsa de disponibilitate a unor state membre de a prelua partea lor de migranţi.

“Responsabilitatea nu poate fi distribuită echitabil fără solidaritate. Statele membre nu pot alege ce respectă”, a aspus el.

Oficialul a făcut referire la cei 160.000 de oameni care se află în prezent în Italia şi Grecia, care au fost identificaţi ca având nevoie de protecţie internaţională şi care ar trebui să fie preluaţi de alte state membre până în septembrie 2017.

Potrivit comisarului, până în prezent numai Malta şi Finlanda sunt în curs de îndeplinire a obligaţiilor, în timp ce Ungaria, Austria şi Polonia refuză în continuare să participle la schemă. Cehia, Bulgaria, Croaţia şi Slovacia participă, dar numai limitat.

Pe agenda reuniunii se mai află securitatea şi apărarea, precum şi discuţii preliminare scurte privind posibila instituire a unui Parchet European.

Potrivit aşteptărilor, May nu va participa şi la reuniunea liderilor de vineri, care se va concentra pe viitorul Europei după ieşirea Marii Britanii.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat o “Carte Albă” cu cinci scenarii pentru viitorul UE după Brexit, printre care şi Europa cu mai multe viteze.

Germania, Franţa, dar şi Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg par să fi îmbrăţişat ideea unei Europe cu mai multe viteze, în timp ce privesc cu îngrijorare ascensiunea partidelor antieuropene.

Însă mai multe ţări membre, inclusiv multe din Europa de Est, se opun propunerii.