Un an de la începerea războiului din Ucraina. Cum au evoluat dolarul, rubla, prețul alimentelor și al energiei – analiză Reuters

Dolarul ca refigiu suprem

Există multe motive pentru care dolarul a dominat în ultimul an şi unul este statutul său de refugiu suprem în perioadele de incertitudine.

Consecinţele economice ale războiului, care a lovit puternic valute precum euro, au ridicat dolarul.

Moneda americană a scăzut de la maximele din septembrie, dar este încă în creştere cu 8% faţă de un coş de valute de când a început conflictul.

Impactul asupra altor active de refugiu, cum ar fi obligaţiunile guvernamentale, este însă complicat.

Da, preţurile obligaţiunilor din SUA şi Europa au crescut în zilele următoare invaziei Rusiei, deoarece investitorii căutau siguranţa în active de calitate superioară. Dar acestea au scăzut în scurt timp, iar randamentele au urcatut în timp ce războiul a declanşat un şoc energetic şi inflaţia s-a accentuat, în timp ce băncile centrale au răspuns cu majorări agresive ale dobânzilor.

Randamentul obligaţiunilor Germaniei pe 10 ani, de referinţă, a crescut la 2,4% de la doar 0,2% la 23 februarie 2022.

Prețurile energiei

Războiul din Ucraina a adus cu sine o criză energetică toate resursele, de la petrol la cărbune şi gaze naturale, consemnează Reuters, citată de News.ro.

Dar când tancurile ruseşti au intrat în Ucraina, la sfârşitul lunii februarie, preţurile gazelor naturale europene au crescut cu aproape 400% în două săptămâni.

Până în august, acestea erau cu 700% mai mari decât cu un an mai devreme.

Înainte de război, Rusia furniza peste 30% din gazele Europei, cea mai mare parte printr-o reţea de conducte, lungi de mii de kilometri.

Odată ce sancţiunile occidentale au lovit, fluxurile de gaze ruseşti au secat. Preţurile energiei au crescut, aducând pericolul penelor de curent, recesiune şi o revenire îngrijorătoare la surse mai poluante de combustibil.

Din fericire, iarna s-a dovedit blândă, iar Europa a găsit alţi furnizori, ducând preţul gazelor înapoi la aproximativ 50 MWh, cel mai mic nivel din august 2021.

Dar, există un decalaj de aproximativ 6-9 luni între ceea ce se întâmplă pe piaţa angro şi ceea ce se întâmplă cu facturile consumatorilor, ceea ce înseamnă că creşterea din august trecut, la aproape 350 MWh, echivalentul unui preţ al petrolului de peste 200 de dolari pe baril, nici nu a început să fie resimţit.

Prețurile alimentelor

Preţurile alimentelor, care erau în creştere în 2021, după Covid-19, au crescut din nou după invadarea Ucrainei de către Rusia, din cauza temerilor de penurie şi perturbări ale comerţului în regiunea Mării Negre.

Anul trecut, indicele preţurilor medii al agenţiei ONU pentru alimente a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, în creştere cu 14,3% faţă de anul precedent.

Indicele urcase deja cu 28% în 2021.

Costurile mai mari ale energiei şi ale inputurilor, vremea nefavorabilă şi cererea continuă puternică de alimente la nivel mondial se adaugă la presiunea provocată de perturbările semnificative ale pieţei.

Pe tot parcursul anului 2022, patru din cei cinci subindici alimentari – cereale, carne, lactate şi uleiuri vegetale – au atins niveluri record.

Presiunile asupra preţurilor alimentelor se diminuează, dar acest lucru nu atenuează lovitura asupra multor ţări în curs de dezvoltare, unde preţurile alimentelor şi energiei reprezintă o parte mai mare din cheltuieli.

Şocurile legate de pandemia de Covid-19 şi războiul din Ucraina înseamnă că este puţin probabil ca lumea să atingă obiectivul de lungă durată de a pune capăt sărăciei extreme până în 2030, a avertizat Banca Mondială.

Probleme rublei

Anul trecut au avut loc fluctuaţii mari ale monedei Rusiei, care a înregistrat o scădere de peste 50% în urma invaziei, la minimele record în martie, urmată de o creştere de peste 200%, la un maxim multianual atins în iunie, datorită creşterii preţurilor energiei, a restricţiilor valutare, în timp ce banca centrală a mărit ratele dobânzilor.

După douăsprezece luni, rubla a revenit, în mare, la media de 12 luni anterioară războiului.

Rusia doreşte o rublă mai slabă pentru a spori veniturile din hidrocarburi, ceea ce ajută la acoperirea unui deficit bugetar în creştere şi a cheltuielilor interne tot mai mari din cauza costului în creştere al războiului din Ucraina. Dar încearcă şi să-şi consolideze finanţele prin vânzarea rezervelor valutare şi a început în ianuarie intervenţii pe piaţa monetară, pentru prima dată în aproape un an.

Moscova a consumat 38 de miliarde de dolari din fondul său pentru perioade dificile, Fondul Naţional de Avere, doar în decembrie, pentru a-şi acoperi deficitul.

O nouă presiune asupra monedei ar putea veni din cauza sancţiunilor: este aşteptat ca membrii UE să aprobe un al 10-lea pachet de sancţiuni.

Impact bancar în UE

Băncile europene au suferit un impact atunci când Rusia a invadat Ucraina. De atunci, cele care au tăiat legăturile cu Rusia au avut performanţe bune la bursă, iar cele care nu au continuat operaţiunile pe piaţa rusă au consemnat scăderi ale acţiunilor.

Acţiunile Raiffeisen Bank International au suferit luni cea mai mare scădere zilnică de la începutul războiului, în timp ce banca austriacă a atras atenţia oficialilor americani care să ocupă de sancţiuni, din cauza afacerilor sale din Rusia.

Titlurile Raiffeisen, profund încorporate în sistemul financiar al Rusiei, au scăzut cu peste 40% de la începutul anului 2022.

Banca franceză Societe Generale şi-a vândut în luna mai afacerea din Rusia, Rosbank, înregistrând un impact de 3 miliarde de euro (3,18 miliarde de dolari).

UniCredit din Italia şi-a redus expunerea transfrontalieră faţă de Rusia cu două treimi, dar încă deţine unul dintre primii 15 creditori din Rusia. S-a angajat să-şi reducă prezenţa, ceea ce a liniştit investitorii. Acţiunile SocGen şi UniCredit şi-au revenit după impactul iniţial al invaziei.