Un an de la plecarea Tnuva din România.Ce au lasat în urmă israelienii

Pe 24 ianuarie 2012, Tribunalul Ilfov sectia civila a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului impotriva sc TRM Tnuva Romania, societate care opereaza fabrica israelienilor de la Tnuva de la Popesti-Leordeni si a SC TRD Tnuva Romania Diaries, firma care opera ferma de la Adunatii Copaceni a aceluiasi procesator de lactate. Asa s-a incheiat in mod oficial o poveste de business care se anunta extrem de promitatoare. La un an de la declanșarea procedurilor de faliment, situația nu respiră deloc mai mult optimism.

Datorii greu de recuperate

 Falimentul Tnuva a adus probleme financiare la 160 de companii, creditori ai companiei, iar mare parte dintre ei nu isi mai vor vedea niciodata banii, sumele recuperate prin valorificarea bunurilor companiei fiind mai mici fata de datoriile ramase in urma acesteia. Mai mult, 127 de salariati ai fermei au ramas cu drepturi salariale neincasate. Conform legii, acestia au insa prioritate la impartirea banilor, dupa valorificarea activelor. In total vorbim de o „gaura” de aproximativ 450 de milioane de lei, potrivit tabelului creantelor.

 Astfel, potrivit tabelurilor rectificativ final al creantelor, datat cu 15.05.2012,  societatea SC TRD Tnuva, de la care trebuie sa isi recupereze banii in jur de 122 de societati si 127 de salariati, a lasat in urma datorii in valoare de  peste 432 de milioane de lei. Bancile care au creditat investitia israelienilor sunt cele mai afectate, dar au si cele mai multe sanse sa isi recupere o parte din bani, creantele lor, in valoare totala de 36,75 milioane de lei, fiind garantate. Este vorba despre BRD Groupe Societate Generale care este inscrisa in tabelul creantelor cu o suma acceptata de peste 22,36 milioane de lei, fata de 41,3 milioane de lei cat au solicitat. Urmeaza Banca Romaneasca cu 7,63 milioane de lei si National Bank of Greece cu creante acceptate in valoare de 6,75 de milioane de lei.

Creantele bugetare in cazul TRD se cifreaza la peste 7,2 milioane de lei, printre pagubiti numarundu-se Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit cu 7,2 milioane de lei, Directia Sanitar Veterinara Ilfov cu 4.800 de lei si Administratia nationala Apele Romane cu aproximativ 1.600 de lei. Salariatii au de recuperat 312.000 de lei.

 La TRM, datoriile totale, conform tabelului rectificativ final al creantelor, se ridica la 117 milioane de lei, existand 38 de societati si institutii publice pagubite.Si aici cele trei banci finantatoare au de recuperat cele mai mari sume, valoarea totala a creantelor garantate ajungand la 15 milioane de lei.Creantele bugetare se cifreaza la aproximativ 3.000 de lei, iar restul sunt datorii pe care Tnuva ar fi trebuit sa le achite unor companii. La TRM, salariatii nu au avut de recuperata bani.

Ce s-a intamplat cu procesatorii

 Chiar si acum , la un an de la plecarea Tnuva din Romania, furnizorii de lapte ai producatorului israelian resimt din greu efectele exitului. Principala problema consta in faptul ca mare parte dintre ei au de recuperat de la compania intrata in faliment sume importante aferente unor livrari neachitate. Iar cum suma recuperata de lichidatorii judiciari este mai mica decat valoarea totala a datoriilor acumulate de Tnuva, sansele acestora de asi recupera banii sunt aproape zero.”Suferim foarte mult pentru ca avem lipsa de bani.Problema este ca dupa ce Tnuva  a plecat nimeni nu a vrut sa dea niciun ajutor producatorilor de lapte si in special celor din Israel „, a declarat Ben Zion Viner, patronul Ghenia Farm, unul dintre furnizorii de lapte ai Tnuva. Societatea care detine o ferma de vite in judetul Ialomita are de recuperat de la Tnuva 175.000 de lei, în contul laptelui livrat de producator în luna decembrie 2011, plus unele corecţii pentru lunile octombrie si noiembrie. Viner se plange si de faptul ca sansele lui de asi recupera banii sunt diminuate de faptul ca este israelian de origine, iar romanii nu mai au incredere in el.”Este o mare pierdere pentru imaginea noastră, de oameni de afaceri  israelieni. Noi am venit în România să facem afaceri corecte, să fim fair-play cu salariaţii şi cu furnizorii, dar Tnuva ne-a făcut de ras”, declara patronul Ghenia Farm in urma cu un an. Societatea a reusit insa sa gaseasca un procesator care sa preia laptele pe care il achizitiona Tnuva, astfel ca acum laptele de la ferma ialomiteana ajunge in fabrica de la Brasov a grecilor de la Olympus.

 Danone a forțat monopolul  și profitând de plecarea Tnuva a scăzut prețurile de achiziție. Procesatorii au pierdut bani

 Problema facturilor neincasate si disparitiei unui client nu este insa singura cu care se confrunta inca mare parte dintre fostii furnizori ai Tnuva. Plecarea producatorului Israelian a insemnat ca un numar important de producatori s-au trezit peste noapte ca nu mai au cui sa vanda. Pentru multi dintre ei, situatia s-a rezolvat relativ repede existand in acea perioada, adica prin primavara-vara anului acesta, o cerere mare de lapte din partea procesatorilor. Danone, liderul pietei lactatelor din Romania, a gasit atunci solutia pe care o astepta de mult si, profitand de disparitia unui competitor, a inceput o campanie agresiva de atragere a fostilor furnizori Tnuva. Pe termen scurt, demersul Danone a fost binevenit pentru crescatorii de vaci, dar pe parcurs, din cauza scaderii consumului de lapte la nivel national, contractele cu Danone au devenit extrem de paguboase, procesatorul scazand pretul cu pana la 30%. ” La timpul respectiv, Danone a preluat tot (producatorii de lapte n.red) de la Tnuva si au incercat sa creeze un fel de monopol. Toata povestea a durat puțin, cam 4-5 luni, dupa care a intervenit o scadere semnificativa a consumului in piata. Asa ca Danone a micsorat pretul mult sub cel oferit de micii procesatori. Noi am pierdut aproape 100.000 de ron in vara aceasta pentru ca am livrat exclusiv catre Danone. Ulterior, am decis sa vindem jumatate din cantitate catre un procesator mai mic din Slobozia si multi producatori au facut la fel”, a declarat Alexandru Iancu, administratorul Ilya Agro SRL, societate care opereaza o ferma de 1.000 de capete in Valcelele. Acesta sustine ca Danone procesa anul trecut in jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, din care 120.000-130.000 de litri proveneau de la producatorii locali. Restul se aduceau de peste granite. Dupa plecarea Tnuva, Danone a reusit sa atraga in timpul verii de pe piata locala in jur de 170.000 de litri de lapte, cantitate ce s-a dovedit ulterior mult prea mare pentru necesarul de consum al Romaniei, care a scazut fata de perioada verii cu 30-40%. „Ei au luat laptele care ajungea inainte la Tnuva dupa care vanzarile au scazut si au fost nevoiti sa vanda din lapte catre alti procesatori.Vindeau si 100.000 de litri de lapte pe zi cu preturi de 0,5 lei pe litru cu putin timp inainte ca laptele sa expire, pentru ca altfel ar fi trebuit sa il arunce si sa plateasca si bani la Protan. Spre comparatie, noi vindem cu 1,2 lei litrul.”, a mai explicat administratorul Ilya, societate care vindea catre Tnuva in jur de 3.500-4.000 de litri de lapte pe zi.

Ilya are de recuperat de la Tnuva in jur de 50.000 de lei, in contul unor cantitati de lapte livrat dar neachitat.

 Situatia grea cu care se confrunta producatorii dupa plecarea Tnuva, dar nu doar din aceasta cauza este confirmata si de Dorin Cojocaru, directorul general al Asociatiei  Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL. . “Fermierii au avut cel mai mult de pierdut! A scazut presiunea pe prêt la cumpararea laptelui de la fermieri in sudul tarii, suprapus cu oferta mare de lapte in primavera lui 2012 si in tandem cu scaderea de cumparare a populatiei…a dus la caderea pretului laptelui la poarta fermei”  a declarat Cojocaru.

Ce s-a intamplat la ferma

 Daca de soarta economica a furnizorilor a trebuit sa se ocupe fiecare patron in parte, ferma Tnuva de la Adunatii Copaceni si fabrica de la Popesti Leordeni au ramas in mainile administratorului judiciar Capital Insol. Initial societatea s-a ocupat de falimentul ambelor societati apartinad grupului Tnuva respective TRM-Tnuva Romania Milk SRL si  TRD-Tnuva Romania Dairies SRL.Ulterior, din cauza unor neintelegeri intre administratorul judiaciar si creditori, instanta de judecata a luat act in luna iunie 2012 de faptul  caTRM si-a schimbat administratorul noua firma fiind ZRP Insolvency.

 Aceasta este de fapt si compania care a reusit pe 19 decembrie sa vanda ferma de la Adunatii Copaceni unei asociatii formate din societatea ialomiteana Albora SRL detinuta de Marian Boraciu si medicul veterinar al unitatii Valentin Istrate . Pretul platit este de 1.050.000 euro plus TVA (aproximativ 4,6 milioane de lei la un curs BNR de 4,4 lei pentru un euro), pentru aproximativ 950 de bovine, din care 550 de vaci de lapte, restul fiind junici si vitei, doua linii de colectare a laptelui, dar si de mai multe grajduri pentru animale. Aceasta inseamna doar  1% din valoarea datoriilor acumulate de Tnuva”, a declarat Cojocaru.

Un pret prea mic

Cei putin peste un milion de euro pe care lichidatorul judiciar a reusit sa ii ia pe ferma de la Adunatii Copaceni este cu mult sub valoarea de piata recomandata de evaluator, ce se cifreaza la 6,74 milioane de euro. In procente, se poate spune ca pe ferma Tnuva de la Adunatii Copaceni s-a incasat doar 15% din valoarea de piata a fermei. Valoarea de lichidare a fost stabilita la 4,9 milioane de lei. Prima licitatie a avut loc pe 23 octombrie la pretul de pornire aprobat de catre creditori de 6,74 milioane de euro, dar cum nu s-a prezentat nimeni, trei zile mai tarziu lichidatorul a organizat o noua licitatie la un pret de pornire la nivelul de 80% din valoarea de piata, adica 5,39 milioane de euro. De asemenea, a mai fost o licitatie pe 7 noiembrie cu un pret de pornire la nivelul a 73,75% din valoarea de piata ,respectiv 4,9 milioane de euro. Dupa alte trei licitatii fara niciun rezultat, pe 21 si 28 noiembrie, respectiv 3 decembrie, la ultima licitatie ce a avut loc pe 7 decembrie suma ceruta a ajuns la 1,5 milioane de euro.

Cine sunt cumparatorii fermei Tnuva

 Societatea Albora SRL detinuta de Marian Boraciu opereaza un abator in comuna Coseresti din Ialomita. Potrivit datelor Ministerului de Finante, compania avea anul trecut 27 de salariati, afaceri de aproximativ 700.000 de lei si pierderi nete de 2.000 de lei. Un an in urma insa, Albora lucra cu 145 de angajati, iar afacerile erau in jur de1,3 milioane de lei.  

Cat despre medicul veterinar Valentin Istrate, un impatimit al meseriei sale, acesta a lucrat in ferma Tnuva de la inceput si a ramas si dupa plecarea israelienilor sa aiba grija de animale. Cei doi au in plan sa rentabilizeze ferma si doresc sa faca noi investitii. Istrate a declarat pentru Ziarul Financiar ca  sunt in discutii pentru a livra lapte catre Lactate Bradet si ca exista un contract deja semnat cu Lactag Pitesti.

Ce s-a intamplat cu fabrica 

 In cazul fabricii de la Popesti Leordeni, situatia nu este asa promitatoarea. Administratorul judiciar Capital Insol a scos la vanzare de nenumarate ori activele fabricii, fara niciun rezultat insa pana la momentul de fata. De asemenea, si in acest caz pretul a scazut simtitor iar strategia de vanzare s-a schimbat. Initial, adica in luna august 2012, la prima licitatie organizata, asociatia creditorilor a decis vanzarea in bloc a fabricii pentru 16,3 milioane de euro, in conditiile in care unitatea de procesare fusese evaluata la 13,2 milioane de euro. La a doua licitatie, care a avut loc spre finalul lunii august, pretul de strigare a scazut la 12,29 milioane de euro, iar la cea din 7 septembrie pretul cerut a fost de 8,19 milioane de euro, adica 50% din pretul stabilit pentru prima licitatie. Licitatiile nu au avut niciun rezultat asa ca pe 26 septembrie, ca urmare a neprezentarii niciunei persoane la licitatiile anterioare, s-a trecut la negocierea prin vanzare directa, dar nici atunci nu s-a prezentat nimeni. Au gasit insa cumparatori pentru mai multe autoturisme, ambalaje, materii prime si vitrine ce au apartinut TRD.Urmatoarea licitatie organizata de administratorul judiciar pentru valorificarea bunurilor TRD va avea loc pe 10 ianuarie 2013.

Primarii asteapta si ei bani, in contul taxelor neplatite

Exitul Tnuva a lovit puternic in doua comunitati: Popesti Leordeni, unde israelienii detineau fabrica de procesare si Adunatii Copaceni unde aveau ferma care tocmai s-a vandut. Iar efectele negative s-au vazut pe doua fronturi: zeci de oameni au ramas fara locuri de munca, iar bugetele locale au trebuit sa se descurce dintr-o data fara un important contribuabil. Mai mult, Tnuva a plecat fara sa isi achite mare parte dintre datoriile la stat. ” Ne pare foarte rau ca am pierdut un agent economic important. La bugetul local se resimte din plin pentru ca era cel mai mare contribuabil.Mai mult, avem de recuperat taxe si impozite in valoare de aproximativ 400.000 de lei la care se adauga si cotele defalcate din TVA”, a declarat Iacob Petre, primarul din Popesti Leordeni. Acesta se mai plange si de faptul ca multi oameni au ramas fara locuri de munca si foarte putini dintre ei au reusit sa se angajeze in alta parte in conditiile in care „semneaza zilnic cate o insolventa”. Primarul estimeaza ca bugetul local va fi in 2013 cu aproximativ 10% mai mic comparativ cu anul trecut, in conditiile in care mai are multe proiecte de infrastructura de finalizat.

Situatia este similara si la Adunatii Copaceni. Primaria are de recuperat de la israelieni aproximativ 680.000 de lei pentru taxe si impozite. Vestea buna pentru ei este insa ca ferma din localitate detinuta anterior de Tnuva a fost cumparata.”Ca buget evident ca am fost afectaţi. Partea lor era de aproximativ 200.000 de lei,bani care contau, dar noi suntem o comunitate asezata si oamenii isi platesc la timp darile catre stat.Dar nu am avut de unde recupera acesti bani”,a declarat Ion Tache, primarul din Adunatii Copaceni. Acesta sustine ca la Tnuva lucrau in jur de 40 de oameni. Jumătatea erau muncitori și, spre norocul lor, și-au găsit de muncă pe perioada verii în altă parte, după ce s-a închis Tnuva. ” Mare parte dintre cei care lucrau in ferma si-au gasit in alta parte. Ceilalti lucreaza sezonier, vara,la ferma lui Nelu Iordache care are nevoie de 400 de persoane in timpul verii”, mai spune primarul localitatii.

Efecte asupra pietei

 In momentul in care au decis sa iasa de pe piata autohtona, israelienii de la Tnuva aveau o cota de piata de numai 5%. Un procent mic, mult sub asteptarile producatorului la intrarea in piata, dar care ar fi putut aduce mai multi bani in conturile altor producator. Realitatea este insa alta, dupa cum spune directorul general al Asociatiei  Patronala Romana din Industria Laptelui – APRIL.  “In primele luni piata a fost un pic “descoperita” , dar in timp s-a reechilibrat oferta de produse. Tnuva detinea 5% cota de piata.. din discutiile cu diverse companii se pare ca nu a preluat nimeni aceasta cota de 5% ..(s-a “evaporat”? , mi s-a parut suspect raspunsul).”. Cu toate acestea,pe alte game de produse exceptand laptele se pafre ca au aparut si castigatori, procesatori locali care au preluat din cota de piata a Tnuva. “Pe gama “Cottage” a castigat CarmolactProd Monor prin cresterea cotei , dar a fost impartita intre Covalact (“Branzica de casa “) si Hochland.. Cei mai rapizi au fost CORA cu “marca propie” care imitau foarte fidel ambalajul lui Cottage Tnuva, dar calitatea si gustul nu erau asemanatoare. Pot spune ca la fiecare gama de produs (lapte, smantana, iaurturi ) cota de piata a fost preluata de mai multi producatori din topul pietii industriei lactatelor. Produsele Tnuva se adresau unei anumite categorii de consumatori care acum ii regasim la Albalact, Covalact, FrieslandCampina , iar o mica parte s-au reorientat catre produsele “traditionale” sau a micilor procesatori”.mai spune Dorin Cojocaru.