Un an fiscal ca la nebuni: de la impozitul pe gospodărie, trecând prin naţionalizări de pensii private, până la Declaraţia 600

25 01. 2018
61909421_90352700

(Foto: Octav Ganea)

Codul economic?

În programul de guvernare cu care PSD a câştigat alegerile figura o sintagmă nouă, de fond, care nu a văzut lumina tiparului de la Monitorul Oficial: Codul economic al României. Acesta urma să cuprindă mai multe legi importante, printre care şi Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală. S-a discutat despre o asemenea construcţie doar la începutul anului trecut, conceptul fiind abandonat din lipsă de susţinători.

Impozitul pe gospodărie. Abandon

Tot la începutul anului trecut, o idee îndrăzneaţă cucerea spaţiul public: impozitul pe gospodărie. 

De anul acesta urma ca impozitul pe venit să fie aplicat în funcție de un venit anual net pe gospodărie. În clar, adunarea veniturilor nete dintr-o familie şi impozitarea lor ca atare, la total, cu deduceri aferente oamenilor întreţinuţi de acea familie.Plata impozitului urma să se facă în două tranșe egale. Aşadar, guvernul trecuse de efortul administrativ de centralizare a acestor date extrem de felurite şi ajunsese direct la capitolul termen de plată.

“Vor fi două sau trei etape de implementare a acestui sistem. Cu siguranţă, prima etapă va fi de la 1 ianuarie 2018″, a afirmat la acea oră Viorel Stefan, ministrul de-atunci al Finanţelor, prefigurând planul de introducere a unei noi funcţii a Declaraţiei 600.

Propunerea a fost abandonată, cel puţin în spaţiul public, în prima parte a anului trecut.

Naţionalizarea Pilonului II de pensii

N-a trecut multă vreme până la o altă pseudo-măsură care avea să aprindă spiritele în economie. Abia învestit, la 29 iunie, noul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, anunţa că Pilonul II de pensii va fi naţionalizat. Cotizaţiile urmau să se intoarcă la plătitori, ei având posibilitatea să aleagă destinaţia sumelor în direţia bugetului public de pensii sau a Pilonului III.

Şi această idee a fost abandonată. În schimb, guvernul a hotărât în ultima parte a anului trecut reducerea contribuţiei la acest sistem, de la 5,1% la 3,75%.

Salariul minim pe economie. Ba nu. Ba da

Salariul minim pe economie va fi 1.550 de lei”, spunea Liviu Dragnea, tot în vară. Programul de guvernare arăta în schimb că salariul minim în 2018 ar fi rumat să ajungă, administrativ, la 2.000 de lei. Astfel, guvernul avea să revină din nou asupra hotărârii iniţiale şi să aprobe un minim impozabil de 1.900 de lei, în ultima parte a anului trecut.

Taxa de solidaritate

În ziua învestirii, Mihai Tudose anunța „simulări și analize” în privința taxei de solidaritate, după doar trei săptămâni, în 17 iunie, premierul revenea cu o explicație cel puțin controversată pentru necesitatea acestei măsuri fiscale. 

După ce a anunțat că Guvernul a renunțat la a pune o taxă pe cifra de afaceri, premierul Tudose a precizat că taxa de solidaritate va fi aplicată „persoanelor cu foarte mulți bani”: „Încă se lucrează, sunt simulări. Probabil că va fi cumva, nu am stabilit încă de la ce prag în sus. (…) Va fi aplicată persoanelor fizice, persoane care câştigă foarte mult, care beneficiază de o mulţime de lucruri din partea statului şi care înţelegem că funcţionează în toată lumea, să plătească peste un anumit prag valoric o taxă în plus de solidaritate cu statul, care i-a oferit prilejul să câştige atâţia bani.

Split TVA. Split parţial

Tot la jumătatea anului apărea ideea ca firmele să plătească la livrarările altor firme valoarea TVA într-un cont special. Aşa-numitul “split TVA”. Şi această idee a fost abandonată, ca şi restul, din cauza greutăţii implementării sistemului. El a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie doar pentru firmele aflate în insolvenţă şi pentru cele care derulează afaceri cu statul.

Începem bine 2018: Declaraţia 600

Ultima mare modificare fiscală propusă şi adoptată de guvern, singura care s-a materializat în legi, alături de split TVA, care a fost modificată ulterior, a fost aducerea contribuţiilor sociale în profesiile liberale, limitate în plată la nivelul salariului minim actual pe economie. 1.900 de lei. Şi această formulă îşi găseşte greu loc spre piaţă din cauza unui singur aspect: contribu’iile nu se mai opresc la surs, ci sunt plătite de persoana fizică. Astfel, din cauza întâlnirii acestei formule cu piaţa fizică, guvernul a hotărât chiar ieri să amâne termenul de depunere al Declaraţiei 600, care pune persoana fizică sub incidenţa acestei prevederi.

S-a vorbit deja şi despre modificarea plafonului. Chestiune care s-ar putea petrece în urmîtoarele zile, de vreme ce guvernul ar intenţiona să oprească 8.000 de lei anual unei persoane care câştigă lunar, teoretic, cât salariul minim pe economie.