Un austriac aduce turişti străini în casele ţărăneşti din Transilvania

În reportajul „Wild Carpathia” al celor de la Travel Channel, Prinţul Charles mărturişeşte că genealogia arată că este descendent al lui Vlad Ţepes şi că are o legătură cu România, iar la fiecare vizită nu ratează satele din Transilvania. Stilul simplu de viaţă al oamenilor din zonă pare să-l fi atras nu doar pe Prinţul Charles, ci şi pe turiştii care preferă, în locul hotelurilor de cinci stele, case ţărăneşti renovate, într-un sat din vasta Românie, undeva în Transilvania.

„Germanii şi austriecii ştiau doar lucruri rele despre România: Ceauşescu, orfelinate, ţigani…”

Christian Harfmann avea 34 de ani când şi-a părăsit locul de muncă din domeniul pubilicităţii din Austria pentru a se alătura unei fundaţii caritabile. Asta se întâmpla în 2000, atunci când a luat pentru prima oară contact cu România.

„Primele impresii nu au fost prea plăcute, dar am decis să învăţ mai multe despre această ţară. Foarte curând am fost impresionat de satele originale şi viaţa arhaică de la ţară. Şi din moment ce iubeam casele vechi – de exemplu, am restaurat o veche fermă din lemn din Austria timp de 15 ani – am fost repede prins de ideea de a face acelaşi lucru în Transilvania. Am început să vizitez această ţară frumoasă în 2000 şi mi-am dat seama că ar putea fi o idee bună să aduc turişti din ţările vestice ale Europei. Atunci, germanii şi austriecii ştiau doar lucruri rele despre România: Ceauşescu, orfelinate, ţigani”, a povestit pentru ECONOMICA.NET, Christian Harfmann.

Aşa că, pe lângă agenţia de turism pe care o avea deja – Transylvania Travel, din 2007, Harfmann s-a apucat de închiriat case din Transilvania rurală pe un site separat, despre care spune că este mai mult un hobby decât un business. Şi nu vorbim aici de pensiunile construite în ultimii ani, ci de casele care păstrează trecerea timpului. Proiectul Casă în Natură, realizat cu un prieten din Sibiu, îşi propune că susţină turismul din zonele rurale ale ţării şi să dezvolte noi variante de venituri pentru populaţia din zonă. Doar atunci când se face o rezervare în mod concret se percepe un comision. Agenţia lui Harfmann se ocupă de plată şi de livrarea documentelor de călătorie. Proprietarii vor avea foarte puţin de lucru în ceea ce priveşte comunicarea şi aranjamentele.

„În Austria, turismul rural este o obişnuinţă, în timp de în România de-abia se dezvoltă. Vizitatorii străini cunosc aceste tipuri de cazare din alte vacanţe şi caută şi în România case din zone rurale”, mai spune Harfmann. În ţări precum Marea Britanie, Franţa sau Spania, închirierea caselor vechi, tradiţionale, dar recondiţionate şi reamenajate, este ceva obişnuit, în timp ce la noi acest fenomen ar putea prinde amploare.

Cum se transformă casa bunicii în casa turistului

Ceea ce pentru majoritatea românilor, care trăiesc în mediul rural, viaţa la ţară este o normalitate, pentru turişti devine un punct de atracţie.

„Găseam foarte multe case care puteau fi închiriate. Dar majoritatea se potrivesc nevoilor turiştilor din România, în special celor din Bucureşti. Turiştii străini sunt familiarizaţi cu case foarte bine puse la punct. Din păcate, majoritatea caselor listate până în prezent sunt deţinute de străini, dar sunt şi câteva case restaurate care sunt deţinute de români”, mai povesteşte Harfmann.

Majoritatea caselor sunt din Transilvania, dar, de anul acesta, au fost introduse şi câteva case din Maramureş (foto). Harfmann speră să găsească alte posibilităţi şi pentru celelalte regiuni turistice. De ce a ales Transilvania? Austriacul spune că este este cea mai cunoscută regiune pentru turiştii germani, dar şi pentru că aici îşi petrece cea mai mare parte a timpului. Şi sigur că îşi doreşte să crească numărul de case listate pe site-ul de rezervări.

„Idea Casa în Natură este să ofere locuri e cazare simple, frumoase, primitoare şi să găsesc proprietari care merg pe aceeaşi idee. Până acum, am restaurat două case pe cont propriu şi am sfătuit şi alţi proprietari. Deseori este un drum abrupt când vrei să transformi o casă veche într-una cu stil. Dar, în opinia mea, turismul rural este singurul care poate salva câteva dintre sutele de sate frumoase de la ţară. Prin turism, multă lume îşi poate găsi un loc de muncă fără să distrugă natura sau arhitectura secolelor trecute”, mai spune Harfmann.
 
Harfmann a restaurat unele dintre case. La ultimul său proiect a lucrat patru ani, doar cu forţă de muncă locală şi în mare parte cu metode şi materiale tradiţionale. Deşi majoritatea caselor sunt dotate cu utilităţi, pe site este listată şi o cabană fără curent electric şi fără apă. Şi se pare că turişti vor să petreacă câteva zile ca în vremurile de demult, din moment ce există cerere şi pentru această proprietate. Iar munca lui este să stabilească împreună cu proprietarul casei care doreşte să o închirieze, care sunt planurile, posibilităţile lui, dar şi cerinţele clienţilor.

Cât costă vacanţa la ţară

Preţurile diferă în funcţie de sezon, dar şi de mărimea casei. Spre exemplu,  casa Nicu din Sălişte, judeţul Sibiu, costă în plin sezin 46 de euro/zi şi poate acomoda până la trei persoane. Casa Mariș, din Botiza, judeţul Maramureş, recent restaurată, se închiriază cu 100 de euro/zi în plin sezon. Casa Lisenchi din Tălmaciu, judeţul Sibiu, care poate acomoda 18 persoane, se închiriază cu 125 de euro/zi.

La cosit de iarbă verde

De la an la an, a tot adăugat noi case în ofertă. Casele care sunt listate pe site sunt vizitate în prealabil, se fac fotografii şi este adăugată o descriere. Fără aceşti paşi, nici o casă ţărănească nu devine o „casă în natură”. Ultimul proiect la care a lucrat Christian Harfmann este casa Lisa din Cund, judeţul Mureş.

Majoritatea turiştilor care vin în casele promovate de Harfmann sunt germani, austrieci şi elveţieni. Dar vin turişti şi din Olanda, Marea Britanie şi Franţa.

“În primul rând, turiştii sunt interesaţi de viaţa originală de la ţară. Sunt încântaţi să vadă cum dimineaţa vacile şi oile sunt duse la păşune, cum se coşeşte iarba, le place să guste brânza proaspătă şi pâinea scoasă din cuptor. Mulţi dintre ei  fac plimbări, alţii merg cu bicicletele sau călăresc. Şi bineînţeles, toţi vizitează bisericile fortificate şi oraşele din regiune ”, a mai spus pentru ECONOMICA.NET, Christian Harfmann.

Harfmann nu vrea să spună câţi turişti străini îşi rezervă o vacanţă în satele din Transilvania, dar după o privire mai atentă pe site-ul de rezervări se poate vedea că sunt case care sunt închiriate aproape în totalitate. Spre exemplu, Casa Nicu din judeţul Sibiu, este închiriată în totalitate pentru luna iulie, iar pentru lunile august şi septembrie mai sunt câteva zile disponibile. Totuşi, din 2007, numărul turiştilor care îşi rezervă o vacanţă la ţară a crescut continuu. Austriacul mai spune că în primii ani de activitate turistică clienţii preferau tururile cu ghid, dar în ultimii ani a observat o schimbare a preferinţelor. Acum vor mai mult turism individual. „România este o ţară pentru turismul individual, nu pentru cel de masă”, adaugă Harfmann. Cea mai mare cerere a fost în 2007, atunci când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, iar de atunci creşterea este modestă.