Ce ar putea presupune un eventual bailout pentru Cipru

Economica.net
11 01. 2013
cyprus_24173700

Cancelarul german Angela Merkel, premierul irlandez Enda Kenny şi ceilalţi lideri ai Partidului Popular European (PPE) s-au deplasat în aceste zile la Limassol pentru a discuta următorul buget UE şi pentru a-l susţine pe Nicos Anastasiades, liderul opoziţiei, în cursa cu preşedintele comunist Demetris Christofias pentru alegerile din februarie, transmite Bloomberg.

Ciprul a solicitat în luna iunie un pachet de bailout de la comunitatea internaţională care ar putea ajunge chiar la 100% din PIB (25 miliarde de dolari în 2011).

UE a negociat la începutul anului trecut restructurarea datoriei de stat a Greciei, cea mai mare operaţiune de acest fel efectuată vreodată, investitorii privaţi renunţând atunci la aproximativ 100 miliarde euro din banii pe care îi aveau de încasat de la Atena pentru a nu risca să nu se mai aleagă cu nimic.

Liderii europeni au dat atunci asigurări că restructurarea datoriilor Greciei va rămâne o excepţie, un caz unic în zona euro, însă situaţia din Cipru riscă să pună la încercare acest angajament.

Soluţiile luate în calcul de UE ar putea plasa cea mai mare parte din povara salvării Ciprului asupra băncilor care au împrumutat statul, cu un posibil efect şi asupra deţinătorilor de depozite.

Distribuirea pierderilor provocate de bailout-ul Ciprului şi către sectorul privat va fi o condiţie esenţială pentru ca acordul să fie ratificat de parlamentarii germani, deşi o astfel de soluţie ar transmite „un mesaj foarte prost” către pieţe, comentează pentru Bloomberg institutul de cercetare Guntram Wolff of Bruegel din Bruxelles.

„Va fi imposibil să obţină finanţare de la Bundestag pentru a salva depozitele băncilor cipriote”, comentează experţii institutului.

Cipru ar fi cel de-al cincilea stat din zona euro care va beneficia de un bailout în ultimii doi ani, după ce băncile cipriote au pierdut peste 4 miliarde euro în urma restructurării datoriilor Greciei.

Statul insular ar putea avea nevoie de până la 17,5 miliarde euro pentru a-şi plăti datoriile şi a recapitaliza băncile, a declarat în luna noiembrie ministrul de Finanţe, Vassos Shiarly. Valoarea împrumutului nu a fost încă stabilită, iar guvernul a precizat că are suficiente resurse pentru a rezista până în martie.

Moody’s a retrogradat joi ratingul Ciprului la „Caa3”, acuzând o viitoare creştere a datoriilor guvernului din cauza recapitalizării sistemului bancar.

Standard & Poor’s aprecia în luna decembrie că riscul intrării Ciprului în default este „considerabil şi în creştere”.

Datoria publică a ţării va ajunge la 97% din PIB la sfârşitul acestui an şi va urca la 103% din PIB în 2014, estimează Comisia Europeană.