Un default dezordonat al Ciprului poate declanşa un efect de domino
Cipru este pe cale să rămână fără bani. Economia ţării este mică, iar un program de salvare ar fi ieftin, dar nu există garanţii că guvernul este pregătit să respecte condiţiile dure impuse în schimbul ajutorului, consideră Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, transmite MarketWatch.
McKeown a arătat că ieşirea Ciprului din zona euro ar putea declanşa plecarea dezordonată a altor ţări.
„Există riscul ca Ciprul să devină prima ţară din zona euro care să intre într-un default dezordonat, care ar avea ca rezultat probabil ieşirea din zona euro. Impactul economic direct ar fi minor, expunerea băncilor din zona euro la Cipru este de sub 0,1% din PIB. Dar confirmarea posibilităţii ca ţările să iasă din uniunea monetară ar putea amplifica presiunile din piaţă, pentru ca alte state să facă acest lucru”, a avertizat McKeown.
Cipru se află în negocieri cu troica creditorilor formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, ţara solicitând sprijin financiar în iunie.
Negociatorii sunt însă departe de un acord şi există zvonuri potrivi cărora Cipru va rămâne fără bani în trei-patru săptămâni.
Performanţele bugetare şi economice ale statului cipriot, ţinta favorită a oligarhilor ruşi, s-au deteriorat puternic după declanşarea crizei datoriilor suverane acum trei ani, în mare parte din cauza expunerii mari a sectorului bancar la Grecia.
Cipru a obţinut în acest an din partea Rusiei un împrumut de 2,5 miliarde de euro.
În trimestrul al doilea, economia Ciprului s-a contractat cu 2,3%, deficitul bugetar este pe cale să atingă anul viitor 5,7% din PIB, iar datoria publică 96,7% din PIB, faţă de 61% în 2010.
Din acest motiv, Cipru are nevoie de un program de salavare de peste 10 miliarde de euro, echivalent cu 56% din PIB. Suma reprezintă numai 0,1% din PIB-ul zonei euro, iar ştergerea totală a datoriilor cipriote ar costa sub 15 miliarde de euro, respectiv 0,2% din PIB-ul zonei euro, a arătat McKeown.
Troica creditorilor cere autorităţilor de la Nicosia economii de 1,2 miliarde de euro, peste plafonul de 975 milioane de euro considerat sustenabil de către guvern, care nu este ajutat de reputaţia ţării de paradis fiscal şi bază pentru activităţile de spălare de bani.