„Euforia privind soarta monedei unice, de la reuniunea europeană (sfârşitul lunii iunie), s-a transformat în scepticism. Euro se află acum sub o presiune mai puternică din partea altor monede decât în urmă cu două săptămâni’, explică un raport al Commerzbank, citate de L’ Express.
Pentru o scurtă perioadă de timp, valoarea euro a crescut. S-a întâmplat după anunţul liderilor europeni privind aplicarea până la sfărşitul anului a unui mecanism care să permită o recapitalizare directă a băncilor, în anumite condiţii, prin intermediul Fondului de ajutorare pentru stabilitate financiară (FESF) şi al Mecanismului European de Stabilitate (MES).
Totuşi, sub presiunea îngrijorărilor în creştere privind sănătatea sectorului bancar, ca şi a economiei din Spania, dar şi pentru cea a Italiei, moneda unică europeană s-a depreciat cu 4 puncte în raport cu dolarul american, ajungând vineri la 1,2163 dolari, cel mai slab nivel de la 29 iunie 2010.
La rândul lor, specialiştii băncii americane de afaceri Merrill Lynch susţin că „pare evident că un euro puternic devalorizat ar putea permite de fapt salvarea lui“.
O depreciere semnificativă a euro în raport cu dolarul ar permite compensarea unei mari părţi a pierderilor provocate de scăderea competitivităţii unor ţări precum Italia în comparaţie cu SUA, după crearea monedei unice europene, cred experţii Merrill Lynch.
Devalorizarea euro ar permite consolidarea competitivităţii exporturilor în două din cele mai mari economii ale zonei euro: Germania şi Franţa – şi ceea ce ar fi un veritabil balon de oxigen pentru relansarea economică a ambelor ţări.
O scădere cu 10% a cursului de schimb al monedei europene unice în raport cu alte devize, nu doar cu dolarul, ar însemna de fapt o creştere economică de 0,7 puncte în zona euro.
Totuşi, această varianrtă de lucru nu trebuie însă supraestimată, ţinând cont de faptul că efectele într-o astfel de situaţie se resimt în cel puţin şase luni, a declarat pentru AFP Michel Martinez, economist şef pentru zona euro al Société Générale.
„Nu trebuie pierdute din vedere motivele deprecierii monedei unice, respectiv datoriile, care au determinat majoritatea guvernelor să adopte măsuri de austeritate cu un impact profund negativ asupra creşterii economice“, a insistat bancherul francez.
Pe de altă parte, China, care a ajutat uniunea monetară după declanşarea crizei, în special prin achiziţionarea de euro pentru diversificarea rezervelor sale valutare, s-ar putea afla în imposibilitatea de a susţine această traiectorie din cauza unei diminuări a exportului chinez în ţări europene şi a încetinirii ritmului de creştere în cea de-a doua economie a planetei.
În concluzie, o depreciere a euro sub 1,15 dolari ar fi temporară, deoarece presiunile asupra monedei americane s-ar putea accentua, înaintea alegerilor prezidenţiale şi în contextul incertitudinii politice şi economice generată de acestea, conchide Kathleen Brooks