Un fermier din doi nu își poate achita datoriile aferente pentru lunile septembrie și octombrie. Patru asociații agricole solicită ca importurile de cereale din Ucraina să fie interzise pe toată perioada războiului și amenință cu greva generală

Aflați în situația de a nu-și mai putea achita inputurile și datoriile aferente lunilor septembrie și octombrie, cu trei zile înainte de data până la care este valabilă interdicția privind importurile de cereale din Ucraina în România (15 septembrie), patru asociații de fermieri (Pro Agro, LAPAR, UNCSV, Forța Fermierilor) au transmis autorităților din România și de la Bruxelles o scrisoare deschisă prin care solicită prelungirea interdicției până la finalizarea războiului de la granițe.

Fermierii solicită ca interdicția să fie aplicabilă pentru grâu, orz, porumb, floarea-soarelui,rapiță și ulei cu proveniență din Uraina, inclusiv marfa ajunsă în România din alte state UE.

De asemenea, fermierii solicită înregistrarea contractelor într-o bază de date verificabilă și interdicția modificării contractelor de achiziție prin acte adiționale/anexe pentru creșterea cantităților agreate inițial.

Totodată, fermierii mai vor măsuri de securizare suplimentară (sigilare și monitorizare), controale direct în vamă pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislația europeană și prezentarea publică, constant a rezultatelor analizelor precum și aprobarea în Consiliul de Miniștri din 18 septembrie a derogărilor pentru obligația de a lăsa 5% din teren pârloagă, GAEC 7 și GAEC 8.

Nu în ultimul rînd, fermierii își doresc stoparea demersurilor de modificare a procedurii cu recomandările operaționale destinate operatorilor vamali și economici pentru ușurarea accesului produselor agricole din Ucraina și păstrarea condițiilor și regulilor existente până la 1 ianuarie 2022 precum și urgentarea aprobării în Guvern a proiectului de Ordonanță de Urgență Credit Agricol până la sfârșitul lunii Septembrie 2023 și intrarea în vigoare începând cu 1.10.2023 pentru a sprijini fermierii din România să își continue activitatea și poată înființa culturile din noul an agricol.

„În cazul nefericit în care până la 1.10.2023 nu se vor implementa cele 6 măsuri precizate anterior solicităm tuturor conducătorilor României să ia decizie unilaterală de interdicție așa cum au procedat și vor proceda Polonia și Ungaria, după 15.09.2023 și orice e nevoie pentru a nu se eluda și rămâne în aceeași situație gravă, agricultorii și cooperativele din România. În caz contrar majoritatea agricultorilor și cooperativelor agricole vor intra în grevă generală într-un număr masiv și vor bloca portul și toate vămile din țară pe perioadă nelimitată, până se va îndeplini o listă extinsă de probleme care vor fi prezentate la acel moment”, anunță asociațiile de fermieri

Prețurile ar putea scădea din nou

„Dacă nu se va prelungi interdicția importurilor după 15 septembrie 2023, atunci prețurile se vor prăbuși și mai mult pentru fermierii din România, în special, și, se va reduce semnificativ achiziția produselor agricole din țara noastră, inclusiv pentru procesare, în detrimentul celei din Ucraina, chiar dacă nu îndeplinește aceleași condiții de calitate și rigoare a tehnologiei de producție, care forțează creșterea costurilor de producție din UE. Cu toate acestea consumatorii europeni plătesc același preț ridicat pe produse mai puțin calitative”, spun fermierii care atrag atenția și asupra situației infrastructurii de transport.

„Infrastructura de transport și depozitare este insuficientă și este pusă sub o presiune constantă. Deși aparent blocajele logistice semnificative din port s-au diminuat, acest lucru, este doar pentru că s-a interzis accesul în Port Constanța fără programare și rezervare la Administrația Porturilor Maritime Constanța, forțând să se pună presiune pe depozitare și transport.”

Costurile cu transportul s-au dublat

Portul Constanța este în mod formal la dispoziția mărfurilor Ucrainene. Convoaie de barje în așteptare spre transfer-transbord număra peste 450-480 de unități. Exportatorii nu mai au loc în terminale și mărfurile românești staționează pe trenuri circa 2-3 săptămâni spre descărcarea cumulând costuri în contul vânzătorului.

Camioanele au timp de așteptare de 8-12 zile și de asemenea acumulează costuri. Mai mult decât atât dacă un fermier din România dorește să vândă marfa în portul Constanța, direct către exportatori, termenul de livrare și implicit încasarea se mută după jumătatea lunii octombrie începutul lunii noiembrie 2023. Astfel fermierii acumulează restanțe la debitele scadente.

Mai mult decât atât, costurile logistice erodează în mod substanțial marjă operațională din fermele românești. În medie costurile de transport auto au crescut cu 70%. Înainte de invazia rusească, pe o ruta de 170 km se percepea un tarif de maxim 17 euro/tonă iar acum aceeași ruta are un cost de minim 28 de euro/tonă.

În ceea ce privește costurile pe calea ferată acestea au înregistrat și ele o creștere în aceeași proporție. De exemplu, de la Curtici la Constanța înainte de invazia Rusiei transportul costa maximum 22 euro/tonă. Astăzi pe aceeași distanță costul este de minimum 35 de euro/tonă.

Pentru transportul fluvial, creșterea costurilor depășește 100%. Pentru a transporta marfă din portul dunărean Corabia la Constanța fermierii plătesc acum 36 de euro pe tonă față de 16 euro pe tonă înainte de război.

Totodată din analizele efectuate a rezultat ca volumul de marfă ucraineană ce a fost importată în România după data de 01.05.2023, deci după impunerea restricției, a fost prin execuția ,,contractelor aflate în vigoare’’, la niveluri mult mai ridicate prin acte adiționale și falsificări.

Acum vine marfă ucraineană din Moldova

Culoarele de solidaritate cu Ucraina, spun asociațiile de fermieri, au permis pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României cu destinația comerț intracomunitar, dar și import din Ucraina în Moldova.

În țară ajunge astfel marfă care în documente are originea Moldova, deși este produsă în Ucraina și transportată inclusiv prin mijloace de transport din Ucraina.

„S-a făcut export în state terțe prin România, creând astfel premise pentru descărcarea unor cantităţi importante în țara noastră și pentru care riscăm să pierdem încrederea partenerilor noștri consacrați pentru că a fost amestecată cu marfă Ucraina care nu îndeplinește aceleași criterii precum cea produsă în UE. Deși s-a spus că în perioada 15.03.2023-15.09.2023 au fost interzise importurile de grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui și porumb în România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia acest lucru nu a fost respectat de autoritățile europene, ucrainiene și naționale, dovadă fiind datele statistice”.

Din analizele efectuate a rezultat ca volumul de marfă ucraineană ce a fost importată în România după data de 01.05.2023, deci după impunerea restricției, a fost prin execuția ,,contractelor aflate în vigoare’’, la niveluri mult mai ridicate prin acte adiționale și falsificări.

Sursa:Agricolumn

Sursa: Agricolumn

„Au crescut cantitățile importate/tranzitate pentru că nu au fost mijloace de supraveghere și control. Forțarea să se dubleze cantitățile ,,tranzitate lunar, pe mare”, până la 4 milioane tone va crea un haos și mai mare, o prăbușire a prețurilor și colaps/faliment pentru foarte mulți fermieri din România”.

Potrivit Agricolumn, în perioada martie 2022-mai 2023 Ucraina a trecut prin România, în cadrul coridoarelor de solidaritate, cu un volum de peste 20 de milioane de tone. În mod efectiv jumătate din mărfurile traversate prin liniile de solidaritate. De asemenea, în perioada mai 2023-septembrie 2023, perioadă în care sunt interzise importurile de cereale din Ucraina, s-au tranzitat 8,85 de milioane de tone, ceea ce înseamnă un total de 29 de milioane de tone de mărfuri agricole în perioada martie-septembrie 2023.

În perioada martie 2022-septembrie 2023, România a înregistrat un nivel de import mărfuri origine Ucraina de 4,77 de milioane de tone.

Marfa românească, tot mai ieftină

În ceea ce privește prețurile cu care se cumpără cerealele românești, acestea sunt aliniate la trendul internațional și nu îi mulțumește pe fermieri.

„Fluxurile ucrainene vin ca un surplus ce presează pe piața locală și europeană. Spre exemplu, înainte de invazie, Ucraina nu exporta semințe de floarea soarelui. În mod unilateral nu rambursa TVA la export și aplica și o taxă de export de 10%. Vindeau în mod efectiv doar ulei brut, dar și acolo prin acordul de asociere aveau un contingent de maxim 2 milioane de tone. Acum, nu se mai aplică nimic din ceea ce a fost prevăzut în acordul de asociere din 2017. Piața a fost inundată de semințe ucrainene căci rambursarea TVA s-a efectuat. Iar evaziunea a fost la cote maxime. Marfa ucraineană intră cu facturi subdimensionate, la jumătate, facilitând slăbirea colectării de TVA în țara importatoare”.