Un membru al CNA vrea ca educaţia media să se predea în şcoli

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) organizează, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea „Nu vă uitaţi copiii la TV – Vezi ce vede copilul tău”, la care a participat şi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. La eveniment sunt prezenţi şi specialişti din domeniul sănătăţii şi ai educaţiei, reprezentanţi ai mediului academic, ai asociaţiilor de părinţi şi ai ONG-urilor care desfăşoară activităţi în domeniul educaţiei nonformale şi reprezentanţi ai unor radiodifuzori care difuzează programe pentru copii.

În acest context, Valentin Jucan, membru al CNA, a spus că degradarea spaţiului audiovizual se răsfrânge asupra copiilor şi tinerilor. Jucan a mai spus că, pentru aceştia, puterea exemplului negativ, preluat din spaţiul audiovizual, are toate caracteristicile a ceea ce se numeşte „corupţie'”, respectiv „corupţia spirituală”. „Implicaţiile acestui fenomen sunt vaste şi devastatoare în rândurile tinerilor”, care sunt „seduşi” de ce văd la televizor.

El a mai spus că libertatea a fost înţeleasă de către media, după 1989, ca „libertatea de a fi dezmăţat, libertatea de a exhiba neruşinarea, libertatea de a cultiva limbajul mitocănesc, calomnia”.

Jucan a mai spus că televiziunea favorizează, în anumite cazuri, comportamentele violente, incitând la violenţă prin prezentarea comportamentelor violente. El a precizat că, pentru combaterea acestor fenomene părinţii, şcoala şi CNA trebuie să colaboreze.

„În ceea ce priveşte rolul CNA, acesta este definit clar în legea ce guvernează acest for. Este adevărat, această lege are nevoie de modificări. Dar nu de schimbarea ei în întregime. În opinia mea un astfel de demers ar ascunde alte tentaţii. În cazul protecţiei minorilor, necesitatea absolută este ca legiuitorul să încuviinţeze ridicarea nivelului amenzii minime spre un prag care să corespundă importanţei acestui subiect”, a spus Valentin Jucan, precizând că uneori CNA nu a luat măsurile cele mai dure care se impuneau în astfel de cazuri de încălcare a legislaţiei privind protecţia minorilor.

De asemenea, Jucan a spus că CNA, în calitatea sa de organism de reglementare, ar trebui să sprijine radiodifuzorii pentru ca aceştia să poată să realizeze emisiuni educativ-culturale. El a propus colectarea unor taxe minime de la posesorii de licenţe, astfel putându-se crea un fond, aflat în întregime la dispoziţia radiodifuzorilor, accesabil prin concurs. Jucan a mai spus că, în acest demers, Ministerul Culturii ar putea fi partener al CNA.

„Conform recomandării consiliului de miniştri al Uniunii Europene şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei, am putea introduce între materiile şcolare educaţia media, cu o periodicitate cel puţin lunară. Dezbaterile între tineri, simularea realizării corecte a unui reportaj, minime cunoştinţe nu de presă – în sens ştiinţific -, ci de nuanţe ale bunului simţ ar avea un efect, cred eu, rapid în îmbunătăţirea calităţii cerinţelor pe care publicul le are de la media”, a mai spus Valentin Jucan.

Totodată, el a spus că, măcar pentru câteva luni, ar fi indicat ca CNA să abordeze doar rapoarte de monitorizare bazate pe protecţia minorilor şi a demnităţii umane.

La aceeaşi dezbatere, Constantin Trăistaru, inspectorul şcolar general al municipiului Bucureşti, a spus că, la nivelul Capitalei, în acest an şcolar au crescut „evenimentele” negative, însă există o strategie la nivel naţional cu privire la reducerea fenomenului de violenţă, strategie care urmează să fie reactualizată. „Media mediatizează excesiv aceste lucruri (fenomenele de violenţă din şcoli, n.r.), una e să informezi, alta să exagerezi”, a spus Constantin Trăistaru, precizând că „erorile” în relatarea unor astfel de cazuri de către media nu au fost însoţite de „sancţiuni pe măsură din partea CNA”.

Constantin Trăistaru a mai spus că media nu ar trebui să prezinte excesiv faptele de violenţă în sine, pentru că astfel se induce în mintea copilului un comportament violent.

Alina Moisescu, inspector general în cadrul Ministerului Educaţiei, a spus că „fenomenul violenţei” este o preocupare a Ministerului Educaţiei. „Există o strategie la nivelul municipiului Bucureşti, dar şi la nivel naţional. Această strategie se revizuieşte în momentul de faţă, urmează să fie aprobată prin ordin de ministru”, a spus Alina Moisescu. „Dacă au fost evenimente nefericite în şcoală sau în zona adiacentă – copii care au fost victime sau autori -, trebuie să ne gândim că ceea se întâmplă în şcoală este o oglindă a ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi, chiar ceea ce vedem la televizor sau ceea ce se întâmplă în trafic este o violenţă permanentă”, a mai spus Moisescu.

Dezbaterea „Nu vă uitaţi copiii la TV – Vezi ce vede copilul tău”, organizată vineri, vine după alte două dezbateri organizate de CNA – „Audiovizualul între ficţiune şi realitate”, care a avut loc pe 1 martie, şi „Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut?” (pe 8 februarie).

Pe de altă parte, CNA a lansat, pe 23 ianuarie, petiţia online „Interesul public mai presus de gustul publicului”, al cărei scop este „de a evalua necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale legislaţiei audiovizualului pentru o definire mai clară a noţiunii de interes public în programele de televiziune şi de radio”.