Un nou proiect de lege pentru datornici. Se restrânge aria beneficiarilor legii dării în plată

Până în martie trebuie să avem o lege care să transpună prevederile Directivei europene nr 17, despre care sistemul bancar românesc şi mediul politic ştia încă din 2014. Pe 15 martie expiră termenul dat de UE pentru implementarea acestei legi, inexistenţa atrăgând după sine declanşarea procedurii de infrigment pentru România.

În acest sens, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a publicat ieri pe site-ul său proiectul de lege privind contractele de credit pentru consumatori garantate cu bunuri imobile. Observaţii şi propuneri se pot transmite în perioada 23.02.2015 – 5.03.2015.

De legea (ordonanţa de urgenţă) care va rezulta după promulgarea acestui proiect legislativ vor trebui să ţină cont atât viitoarea lege a conversiei creditelor din valută în lei, cea a insolvenţei persoanelor fizice şi mai ales legea dării în plată.

PUTEŢI VEDEA AICI TEXTUL LEGII

Şase luni fără datorii şi fără rate, debitorul îşi caută singur cumpărător pentru casă

Una dintre cele mai importante modificări ale proiectului se regăseşte la capitolul IX, articolul 55, unde se face o distincţie foarte importantă, care va fi probabil detaliată în Legea dării în plată. „În situaţia premergătoare declarării scadente a creditului sau a executării silite, consumatorul are dreptul să solicite creditorului vânzarea bunului imobil ipotecat direct de către consumator. Creditorul acordă acest drept pentru o perioadă de cel puțin 6 luni”, spune proiectul legislativ.

În afara noutăţii că debitorul este scutit şase luni de la procedurile de executare silită, de multe ori mai păguboase decât vânzarea directă a debitorului, articolul nu vorbeşte despre persoanele fizice care au luat un credit garantat cu un imobil, ci de un consumator.

Stan Tîrnoveanu, avocat specializat în drept bancar, senior partner ZRP Insolvency, precizează: „Prin utilizarea termenului consumator se restrânge serios sfera persoanelor care vor beneficia de efectele legii dării în plată, deoarece consumatorii sunt definiţi juridic ca persoane fizice sau grup de persoane fizice în asociere în scop nelucrativ, care nu au ca scop activitatea comercială, profesiunile liberale, etc”. Tîrnoveanu precizează că transpunerea Directivei 17 în România este perfectibilă şi ar putea ieşi o lege mult mai echilibrată decât aşa cum este în prezent proiectul legislativ.

Iniţiatorul legii dării în plată  vrea doar o modificare la legea sa: persoana fizică să devină consumator

De altfel, surse din piaţa bancară susţin că Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, susţine că modificarea termenului persoană fizică cu cel de consumator ar fi suficientă pentru a face legea mai clară şi a i se defini adresabilitatea.

Reprezentanţii băncilor comerciale îşi doresc însă o circumstanţiere mult mai precisă a persoanelor care îşi pot da imobilul în plată, în sensul sublinierii ca imobilul trebuie să fie reşedinţă, de exemplu. În plus ar dori ca legea să se refere şi la numărul de imobile deţinute de respectivul consumator. Trebuie subliniat că trendul european pentru legea dării în plată merge în acest sens.

Proiectul de lege nu stabileşte nimic despre termenul de aplicabilitate al acestei legi: pentru creditele noi sau şi pentru cele vechi care au fost supuse diverselor clauze abuzive. După cum explică surse din mediul politic, fără a se aplica retroactiv, proiectul oferă portiţe care permit aplicarea noilor prevederi ale directivei europene şi creditelor aflate în acest moment în derulare.

Cu atât mai mult cu cât au început să apară probleme şi la creditele ipotecare în euro, unde deprecierea a fost de 35,6%, de la 3,34 lei un euro în 2008 la 4,53 lei cursul de schimb afişat de BNR, ieri, iar procese pe clauze abuzive există destule şi în acest sens.

Pe ordinea de zi în prima şedinţă din acest an a comisiei de buget vom avea legea conversiei creditelor din franci elveţieni în lei

Ana Birchall, deputat şi raportor pentru Comisia de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor ne-a declarat că în aceste zile va trimite o scrisoare oficială către BNR, ARB şi bănci, în care le va cere o informare despre cum s-au finalizat şi cum decurg înţelegerile bilaterale demarate de bănci pentru conversia creditelor din franci elveţieni în lei. La ultima şedinţă a comisiei de buget, instituţiile de credit ar mai fi cerut timp de evaluare, de negociere directă cu proprii lor clienţi.

„Aştept în continuare opinii ale clienţilor băncilor şi subliniez că vreau să ma asigur că băncile comerciale nu doar vor mima dialogul, ci chiar îşi vor asuma partea lor de discount datorată deprecierii garanţiilor şi cursului de schimb. Oricum, voi cere să fie introdusă pe ordinea de zi a primei şedinţe a comisiei de buget din Camera Deputaţilor de la începutul lunii februarie a aprobării legii converisie creditelor din valută în lei”, a declarat Ana Birchall. De fapt, avocata deputat arată că băncile ar trebui să suporte acealşi discount, de 22,5%, pe care l-a suportat Banca Transilvania, banca cu cea mai mare expunere pe creditele în franci elveţieni.

Potrivit proiectului de lege, conversia împrumuturilor poate fi făcută la media obţinuta cursului de schimb din momentul acordării creditului până la nivelul cursului din ziua conversiei, sau la cursul oficial din ziua efectuării conversiei dar cu un discount cuprins între 20% şi 25%, pentru a se putea vorbi despre o conversie echitabilă. Surse din piaţa bancară ne-au declarat că proiectul se află blocat la comisia de buget deoarece se doreşte mai întâi promovarea legii dării în plată. Apariţia transpunerii Directivei 17 în legislaţia românească va fi însă cadrul general pentru ambele legi.