Un posibil nou acord cu FMI, discutat în martie 2016
Potrivit acestuia, discuţiile ar trebui să vizeze doar cadrul general al acordului, iar detaliile acestuia ar trebui discutate şi asumate de viitorul Guvern.
‘FMI vine în martie anul viitor. Până atunci rămâne de implementat ce a rămas nerezolvat din vechiul acord. Vom trimite o scrisoare către Fond şi vom posta ce a rămas de realizat din acordul care s-a încheiat….Vrem să îndeplinim şi ce a rămas din vechiul acord. Referitor la Ordonanţa 109 (OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice), nu vom mai accepta excepţii pe lista de companii’, a afirmat Teodorovici.
De implementarea Ordonanţei 109 ar urma să se ocupe, potrivit acestuia, Banca Mondială şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).
De asemenea, ministrul Teodorovici a spus că deficitul bugetar pentru anul viitor ar urma să fie mai mic de 3% calculat pe metodologia ESA.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 şi peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe şi impozite şi a majorărilor salariale anunţate, în timp ce recomandarea instituţiei financiare internaţionale privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.
‘Pentru anii 2016 şi 2017, politicile adoptate şi cele care se intenţionează a fi adoptate – o combinaţie de reduceri masive de impozite şi taxe şi de majorări salariale – vor împinge deficitul fiscal până aproape de 3% din PIB în anul 2016, şi peste acest nivel în 2017 dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii sau dacă nu se întâmplă din nou neexecutarea integrală a cheltuielilor de capital’, se arată într-un comunicat semnat de şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, remis joi AGERPRES.
Oficialii FMI menţionează faptul că, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în contextul creşterii riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, mai ales în economiile emergente.
În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai importante fiind cele legate de menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea angajamentului pentru reformele structurale, mai ales în zona companiilor de stat, pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung.
‘Lipsa progreselor în zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de creştere pe termen lung. Cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, acompaniată de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performantelor obţinute de multe întreprinderi de stat (ÎS) ineficiente din sectoarele transporturi şi energie au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a acestora. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice’, se subliniază în comunicatul FMI.
O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional a efectuat o vizită de o săptămână în România pentru a discuta cu autorităţile stadiul economiei româneşti, evoluţiile viitoare şi bugetul de stat pe 2016.
Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.