Un Regulament UE intrat ieri în vigoare schimbă regulile pe șapte piețe importante. Companiile mari vor trebui să se conformeze

29 06. 2023

BOSNIA-FORESTRY-LOGGING-ENVIRONMENT — Bosnian woodcutter Nebojsa Neskic prepares tree for transportation after cutting it near the northwestern Bosnian village of Suhaca, 6 June 2005. Bosnia, still struggling to rebuild its war-shattered economy, has turned towards frantic exploitation of forests, while experts warn it could have irreparable consequences for the country's environment. Bosnia has the fourth largest forest reserve in Europe and some 45 percent of its territory is covered with forests, while timber tops the list of a few products that this Balkans country is exporting. However, Bosnia exports mostly raw wood, instead of manufactured furniture which would create a much higher profit and the industry is slow to move from the deadlock that was put into during the country's 1992-1995 war. Official figures show that some five million cubic meters are cut per year, but the problem is that there is a lot of illegal logging. In Bosnia there are some 1,800 private sawmills, only a third of which are legal. AFP PHOTO STRINGER

Scopul Regulamentului 2023/1115 privind punerea la dispoziție pe piața Uniunii și exportul din Uniune a anumitor produse de bază și produse asociate cu defrișările și degradarea pădurilor este ca întreprinderile să demonstreze că produsele lor au fost realizate cu materii prime de pe terenuri care nu au fost supuse defrișărilor sau degradării pădurilor, inclusiv a pădurilor primare, după 31 decembrie 2020.

Deși nicio țară sau marfă nu va fi interzisă, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control strict de diligență dacă exportă sau introduc pe piața UE produse menționate anterior care pot fi completate de altele sau eliminare din listă, pe parcurs.

„Produsele de bază relevante și produsele relevante nu se introduc, nu se pun la dispoziție pe piață și nu se exportă decât dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare: nu implică defrișări; au fost obținute în conformitate cu legislația relevantă a țării de producție și fac obiectul unei declarații privind diligența necesară”, se arată în Regulament.

Diligența necesară include colectarea informațiilor, a datelor și a documentelor necesare pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute prin regulament, măsurile de evaluare a riscurilor, măsurile de atenuare a riscurilor.

Companiile vor trebui, de asemenea, să verifice dacă aceste produse sunt conforme cu legislația relevantă a țării de producție, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului, și dacă au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.

Fiecărei țări i se va acorda un nivel de risc

Timpul rămas va fi folosit atât de companii pentru a crea proceduri în vederea conformării cât și de Comisie care va trebui să stabilească, printr-o analiză comparativă a statelor, ce nivel de risc are fiecare țară în parte- scăzut, standard sau ridicat. Aceasta pentru că în funcție de aceste niveluri și procedurile impuse companiilor vor diferi.

Spre exemplu, produsele din țările cu risc scăzut vor face obiectul unei proceduri simplificate de diligență. De asemenea, în funcție de nivelul de risc al țării se vor face și verificări: la 9% dintre companii pentru țările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard și 1% pentru cele cu risc scăzut. Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de întreprinderi, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua controale cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizei ADN pentru a verifica proveniența produselor.

Această trasabilitate strictă are drept scop garantarea faptului că pe piața UE intră doar produse obținute pe terenuri ce nu au făcut obiectul defrișărilor.

Microîntreprinderile și întreprinderile mici se vor bucura de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți de schimbare climatică și de pierdere a biodiversității. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020.

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și din alte utilizări ale terenurilor, în principal din despăduriri, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte. IPCC a constatat, de asemenea, că stoparea defrișărilor și refacerea ecosistemelor reprezintă cea mai eficientă modalitate de a reduce nivelurile de CO2, după implementarea rapidă a energiei eoliene și solare.

Regulamentul se va aplica în mod echitabil produselor din interiorul și din afara UE.

Articole recomandate