Întrebată cum va acţiona în situaţia în care după ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi străini de la 1 ianuarie 2014 ar putea duce la abuzarea sistemului belgian de beneficii sociale, ministrul le-a spus ziariştilor că a fost timp de 11 ani preşedintele Consiliului social din Anvers, instituţia unde imigranţii vin în Belgia pentru a cere bani pentru securitate socială.
‘Avem un sistem care permite să ai un venit chiar dacă nu ai lucrat nicio zi, pentru că trebuie să ai posibilitatea de a avea o viaţă decentă. Deci mulţi oameni din toată lumea, nu numai din România, vin la consiliile sociale din oraşele noastre pentru a cere bani şi a intra în sistemul nostru de securitate socială. Pot să înţeleg că încearcă acest lucru, pentru că e un sistem foarte bun din acest punct de vedere în ţara noastră, dar sistemul este bazat pe un număr suficient de mare de angajaţi care plătesc taxe, în aşa fel încât trebuie să ai suficienţi bani pentru a-i ajuta pe cei cu venituri cu reduse. Dacă cineva abuzează sistemul pentru motive greşite este foarte important ca ţările să intre în contract una cu alta, prin cooperare individuală, dar trebuie să existe şi sisteme de control, bănci de date europene, unde pot fi găsite informaţii şi fapte pentru a reacţiona împotriva abuzării legilor şi a sistemelor’, a afirmat Monica De Coninck.
Întrebată dacă, după cunoştinţa sa, există în prezent români care abuzează de sistemul de beneficii sociale din Belgia, ministrul a precizat că există două situaţii în care se întâmplă acest lucru. Prima apare din cauza firmelor care îi angajează pe români sau alţi migranţi dar nu respectă legea.
‘Problema este când oamenii vin să muncească în Belgia dar nu sunt bine plătiţi sau au condiţii foarte grele de muncă. Ceea ce vedem este că firmele care le cer acestor oameni să lucreze pentru ele pot oferi bunuri şi servicii la preţuri foarte mici, pentru că nu ne respectă legea. Iar companiile bune, care respectă toate legile, practică preţuri mai mari. Aşa că firmele care nu respectă legea distrug companiile bune şi corecte, iar acei oamenii care nu sunt bine plătiţi abia supravieţuiesc. Nu este bine pentru companiilor noastre şi nici pentru oamenii care vin din alte ţări să muncească aici, pentru că din salariile lor nu-şi permit condiţii decente de viaţă’, a precizat ministrul.
Pe de altă parte, a afirmat ea, ‘unele companii au sedii în alte ţări, în special în transport, afirmând că lucrătorii lor lucrează de exemplu în România şi le plătesc salariile din România, dar în realitate ei lucrează aici, în Belgia’.
‘Singura cale de a rezolva această problemă, în opinia mea, este discuţia despre un salariu minim în toate ţările UE şi, în al doilea rând, cooperarea la nivelul inspecţiilor muncii şi al sistemelor de control. Cred că în 30 de ani se va vedea o evoluţie în ceea ce priveşte sistemele de muncă, nu este o problemă care se poate rezolva în 5 secunde’, a apreciat Monica De Coninck.
La rândul ei, Mariana Câmpeanu a apreciat că muncitorii români care vor veni să muncească în Belgia după 1 ianuarie 2014 nu se vor confrunta cu probleme, pentru că ‘este vorba de persoanele care vin cu intenţia de a munci legal în această ţară şi munca legală este încurajată şi de guvernul Belgiei şi de guvernul României’.
Ministrul român al muncii a dat asigurări că prin schimbul de informaţii care va avea loc între inspecţiile muncii din România şi Belgia vor fi identificate metodele de a elimina acele persoane care vin să muncească ilegal sau firmele care practică munca ilegală.
‘Prin această colaborare vom încerca să excludem acele persoane care încearcă să fraudeze aceste sisteme sociale, pentru că ele încearcă şi în România, şi în Belgia, şi în orice altă ţară. Prin schimbul de informaţii pe care îl vom avea, persoanele care sunt asigurate în România nu pot să beneficieze de aceleaşi drepturi şi în altă ţară şi de aceea numai şi numai prin acest schimb de informaţii vom elimina o parte din persoanele care încearcă să abuzeze cele două sisteme’, a mai spus Câmpeanu.