Câţi români nu ştiu că pot folosi servicii publice online – studiu

Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din România spun că preferă contactul direct, sub media de 62% la nivel european a celor care şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă.

„În România 59% din respondenţi preferă contactul direct, 47% consideră că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente, iar 24% din respondenţi nu ştiau de existenţa acestor servicii online”, a declarat pentru MEDIAFAX Kevin von Gamm, Chief Sales Officer Capgemini Romania.

La nivel european, doar 34% dintre cei intervievaţi spun că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente tipărite.

El a punctat că, „în mod surprinzător”, doar 11% din români s-au declarat îngrijoraţi de securitatea datelor personale.

O cincime dintre români spun că nu găsesc informaţii suficiente despre serviciile online, sau chiar serviciile în sine, 8% au abandonat utilizarea serviciilor online din cauza dificultăţilor întâmpinate, iar un procent similar au renunţat la serviciile online din cauza deficienţelor tehnice.

În completare, circa 6% dintre români nu se aşteaptă să facă economie de timp prin utilizarea serviciilor publice online, iar 4% recunosc că nu au cunoştinţele tehnice necesare pentru a folosi aceste servicii.

Studiul arată că la nivel european 80% din utilizatorii de servicii eGovernment apreciază rapiditatea şi 75% flexibilitatea serviciilor. Economisirea banilor a fost considerat al treilea motiv de folosire a acestor servicii.

Respondenţi din 32 de ţări au indicat că principalele bariere în utilizarea serviciilor e-Guvernare sunt dificultatea utilizării (24%) şi lipsa promovării (21%).

Mulţi europeni încă nu sunt dispuşi să folosească serviciile de e-Guvernare şi şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă (62%), sau considerau că interacţiunea directă este obligatorie (34%), sau au considerat alte canale mai eficace (19%).

„Canalele digitale de comunicare devin din ce în ce mai importante datorită costurilor scăzute, comparative cu call centere şi contactul direct. Guvernele europene trebuie să înţeleagă mult mai bine nevoile oamenilor pe care îi reprezintă şi modul în care să comunice cu ei, ţinând cont în acelaşi timp şi de costuri”, a continuat Kevin von Gamm.

Studiul a analizat părerea europenilor referitoare la 19 servicii publice.

Deşi 46% din europeni folosesc servicii e-Governance, o parte însemnată dintre ei, 28% sunt pe cale de a renunţa să utilizeze aceste servicii din cauza calităţii nesatisfăcătoare.

Cele mai utilizate servicii eGovernance sunt: declaraţiile de venit (73%), schimbarea domiciliului (57%) şi înscrierea pentru studii superioare (56%). Totodată, cele mai slab utilizate servicii sunt raportarea criminalităţii (41%), angajarea (41%) şi aplicarea pentru pensie de invaliditate (42%).

În ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al serviciilor e-Guvernare, 47% din utilizatori au fost complet multumiţi, 46% au fost parţial multumiţi şi 5% au fost complet nemultumiţi.

„Se remarcă faptul că o creştere a re-utilizării datelor colectate de guverne ar duce la automatizarea serviciilor, şi reducerea povării administrative a antreprenorilor. Serviciile eGovernance transfrontaliere pentru afaceri sunt parţial implementate, deşi mai multe trebuie făcute în acest sens”, a mai spus Kevin von Gamm.

Studiul relevă o nevoie de creştere a transparenţei guvernamentale. În timp ce guvernele oferă informaţii generale despre agenţiile lor, serviciile care ajută populaţia şi imbunătăţesc administraţia publică sunt mai slab dezvoltate (cum ar fi informări referitoare la procesul politic şi oferirea oportunităţilor de contestare).

Desi satisfacţia utilizatorilor de servicii eGovernance a scăzut faţă de 2007, satisfacţia cu platformele de social media rămâne stabilă. Într-o perioadă de instabilitate economică guvernele sunt forţate să recurgă la schimbări radicale şi la tăieri de fonduri. Guvernele ar trebui să utilizeze platforme de social media pentru a îmbunatăţi prezenţa şi utilizarea serviciilor de eGovernment.

„În această perioadă de criză economică este normal să ne ingrijorăm de problemele pe termen scurt. Totuşi avem nevoie şi de soluţii pe termen lung. Într-un mediu atât de schimbător trebuie să ne menţinem competitivitatea, angajând tineri, investind banii mai eficient. Toate aceste rezultate pot fi generate de soluţii IT&C, care pot creşte productivitatea, eficienţa şi eficacitatea. De asemenea, pot oferi multe inovaţii şi aplicaţii”, a declarat într-un comunicat Neelie Kroes, comisar european pentru Digital Agenda.