Un sistem inedit pentru impozitarea vinului a salvat Republica Moldova de la dezastrul economic. Fără impozite, fără accize, o singură obligativitate: Să vinzi!

Conform ultimelor statistici oficiale, 3,8% din teritoriul agricol al Republicii Moldova este ocupat de vii. 3% din PIB este generat de industria viticolă, iar 15% din populația activă a țării este angrenată în această industrie și 16% din valoarea adăugată produsă de sectorul agricol se datorează în principal viticulturii. Este clar că, industria vinului este cam cea mai importantă industrie din Republica Moldova.

Dacă pentru filoxeră, alte boli ale viței de vie și condițiile vitrege de timp: secetă vara și temperaturi de până la minus 20 de grade iarna, s-a găsit soluția inventării de soiuri de struguri autohtoni care să reziste acestor intemperii, pentru lupta cu Federația Rusă care a pus embargou pe importul vinurilor moldovenești (care reprezentau pe atunci peste 60% din total exporturi) nu a fost la fel de simplu.

Soluția a fost totuși găsită. În 2013, se înființează Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă.

Ce taxe pe vin plătesc moldovenii ca să își susțină pe plan mondial industria

”A fost o reformă fiscală enormă: a dispărut atunci licența pentru producerea vinului, acciza pe vin sau produse distilate din vin. Banii aceștia care mergeau către alte sectoare importante economie, sănătate, educație, se întorc acum în vinificație. A fost creat fondul viei și vinului. Ce înseamnă aceasta? Că fiecare producător achită 10 bănuți pe litru de vin produs în fondul viei și vinului, iar producătorii de vin ars și băuturi distilate achită 1,2 lei”, explică Ștefan Iamandi, director ONVV.

Directorul Oficiului Național explică în continuare că suma care se adună în acest fond este gestionată de ONVV, în baza parteneriatului public privat demarat în 2013. Consiliul ONVV este format din 13 membri: trei de la Ministerul Agriculturii și 10 reprezentanți ai producătorilor privați de vinuri. ”Banii sunt administrați de sectorul privat și aceasta este cheia succesului la noi. Noi achiziționăm analize ale piețelor, din România, Polonia sau alte state în care avem export. După ce strângem datele, le prezentăm Consiliului și propunem strategii de marketing pentru cucerirea de noi piețe de desfacere și apoi, împreună cu vinificatorii luăm decizia finală. Este mai degrabă un exercițiu național. 70% din bugetul nostru este dedicat direcțiilor de marketing și promovare, cercetării, expozițiilor, participăm la Prowine, Vinexpo, organizăm Ziua Vinului, Festivalul vinului la București, la Iași, la Cluj și în alte țări. Anul acesta organizăm festival și în Quebec și în Tokyo și la Bucureștiși în Varșovia și vrem tot timpul să inițiem discuții cu consumatorul”, precizează Ștefan Iamandi.

Care sunt cei mai mari importatori de vin din Republica Moldova

După cum explică Iamandi, în 2023 au fost exportate 13 milioane de hectolitri de vin în cele 68 de țări contractante. ”Anul acesta, din cauza secetei, recolta este mai mică cu aproximativ  30%”, spune Ștefan Iamandi. Totuși, producători independenți de vin pe care i-am vizitat spun că, avem o scădere cantitativă, dar calitativ, vinul este mai bun.

Comparativ cu 2023, Iamandi arată că ”exportul a crescut cu 18% cantitativ, în mare parte pentru că este un export venit după un an pandemic și după începutul razboiului din Ucraina în 2022. Dar valoarea exporturilor de vin realizate de Republica Moldova a fost cea mai mare din 2014”.

Europa ocupă și cantitativ și total valoric locul întâi la nivelul datelor existente oficial la final de 2023: 56,8% din total exporturi către UE, din care România reprezintă aproximativ 20% din export. Exporturile către țările CIS au fost de 28,5% (Rusia doar 4% din export total din Republica Moldova, estimat pentru 2024), America 6,3%, Asia 6,2%, Africa 2% și Oceania 0,1%.

SUA au luat fața României la importurile de vinuri moldovenești. Japonia vine repede din urmă

”Este în creștere Asia, care pentru noi este o piață foarte importantă. În Japonia, anul acesta am deschis prima reprezentanță oficială Wine of Moldova, care se ocupă de promovarea vinurilor”, spune Ștefan Iamandi, director general ONVV. Șeful Oficiului continuă să spună că în Japonia și Taiwan merg mult pe sortimentele tradiționale de vin din Republica Moldova, bazate pe soiuri de struguri creați recent, în urmă cu 20-30 de ani.

”Consumatorii sunt foarte curioși. Noi avem o creștere fulminantă pe această piață în ultimii ani. China a scăzut, chiar dacă pentru noi era piață țintă. În general consumul pe piața internă chineză a scăzut, lucru care s-a răsfrânt și asupra noastră”, precizează Ștefan Iamandi.

Totuși, șeful ONVV precizează că Republica Moldova are exporturi foarte bune ”pe piața Americilor, ambele continente. Anul acesta, SUA a depășit în export România care era numărul unu la noi”. Totuși, oficialul de la Chișinău precizează că succesul de pe piața SUA se datorează, în principal, câtorva companii care au reușit să acceseze pe fonduri și relații proprii această piață, ”pentru că pentru noi, SUA sunt o piață foarte mare pe care pe moment nu suntem gata să mergem cu o campanie de promovare cap coadă”, subliniază el.

În ultimii șase ani, vinurile din Republica Moldova au acumulat 6.514 medalii la concursurile și expozițiile de vin internaționale, dintre care peste 58% sunt din aur. Republica Moldova a fost desemnată cea mai premiată țară din Regiunea Europei de Est. ”Toate acestea, se datorează efortului vinificatorilor moldoveni care după embargoul impus de Federația Rusă au investit foarte mult în reutilare, în schimbarea echipamentelor, în digitalizarea proceselor, în replantarea sortimentelor de viță de vie, în schimbarea suprafeței de plantare, în schimbarea densității, în plantarea soiurilor solicitate pe piață”, explică Ștefan Iamandi.

Șeful ONVV arată că industria vinurilor din Moldova s-a reorientat în ultima perioadă și către turism. De aceea, există un drum al vinului, o cramă dublată invariabil de un castel sau de o zonă neaoșă în care gastronomia moldovenească dă mâna cu vinul din aceeași casă.