Un socialist la Palatul Elysée. O nouă criză în zona euro?

Socialistul François Hollande, a realizat, duminică, cel mai bun scor în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa şi se va confrunta cu preşedintele Nicolas Sarkozy în cel de-al doilea tur, pe 6 mai. Cu siguranță, cred analiștii, alegerea unui socialist la cârma Franței va aduce schimbări majore: creșterea fiscalității, mai ales în ceea ce-i privește pe bogați, sporirea rolului guvernului și implicarea acestuia în economie într-o mai mare măsură. Pe de altă parte, piețele financiare deja reacționează negativ la perspectiva acestei schimbări.

Acţiunile marilor companii europene au încheiat tranzacţiile de luni la minimul ultimelor trei luni, din cauza înrăutăţirii condiţiilor economice mondiale şi a incertitudinilor politice din Franţa, care riscă să agraveze criza din zona euro, potrivit Reuters. În Franţa, titlurile Natixis au pierdut 8,2%, Credit Agricole 4,5%, iar Renault 5,06%. Temerile investitorilor sunt amplificate de rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, câştigat de socialistul Francois Hollande, care a promis renegocierea pactului bugetar european. Randamentul obligaţiunilor Franţei a urcat, luni, din cauza temerilor că ţintele de deficit bugetar sunt în pericol, după ce, în Franţa, Hollande a câştigat primul tur al alegerilor.

La ce prețuri se va împrumuta Franța. Picaj de 10% la bursă?

Andrei Rădulescu, Senior Investment Analist la SSIF Broker este de părere că, în urma alegerilor, sau ca efect al anticipării rezultatelor, bursa de la Paris ar putea înregistra o cădere de 10%.

„Datoria publică a Franței va continua să crească. Efectul este acela de bulgăre de zăpadă. Costul finanțării Franței va crește într-un ritm mai ridicat decât cel de evoluție a PIB-ului nominal, iar acest efect se va amplifica, pentru că mă aștept la o majorare a costurilor de finanțare dacă va câștiga Hollande. O altă problemă este că s-ar putea ca Hollande să câștige prezidențialele și să nu respecte ce a promis în campanie, mai ales că ceea ce promite este imposibil de realizat în contextul actual francez, și mai ales din zona euro. Sectorul financiar e un ‘leading’ pentru bursă, iar bursa un ‘leading’ pentru economie. Dacă va câștiga Hollande, s-ar putea să mai scadă bursa franceză, dar bursa poate să și anticipeze verdictul alegerilor. Indicii Bursei de la Paris ar putea să înregistreze, în avans, o scădere de 10%”, a declarat Rădulescu pentru ECONOMICA.NET.

Toate coordonatele duc către o creștere a datoriei publice a Franței, care este deja apropiată de 90% din PIB. În condiția în care Franța este dependentă de piețele financiare.

„Costul la care se finanțează Franța de pe piețe, deși scăzut la nivel european, a crescut deja în comparație cu Germania, iar pierderea ratingului AAA s-ar putea materializa, în viitor, în dobânzi mai mari la împrumuturi. Cuplul Merkel-Sarkozy a jucat un rol important în toate deciziile care au fost luate în perioada crizei la nivel european. Francois Hollande nu va prelua rolul jucat de Sarkozy. Hollande a cerut redeschiderea negocierilor referitoare la Pactul Fiscal european și a spus că va susține o abordare ce pune un accent mai mare pe creștere în detrimentul disciplinei bugetare. Unele din ideile lui Hollande, cum ar fi cea a impunerii unei taxe pe tranzacțiile financiare sau emiterea de obligațiuni comune la nivel european, au fost deja discutate fără a se ajunge la un consens. Pe termen scurt este probabil că se vor crea tensiuni ce ar putea slăbi consensul european într-un moment în care acesta este foarte necesar. Nu știu ce efect vor avea acestea la nivelul piețelor financiare”, a sintetizat analistul economic Aurelian Dochia.

Un nou punct culminant al integrării europene

Criza din zona euro se va reintensifica, iar un socialist la cârma celei de-a doua mari puteri economice europene va aduce un nou punct culminant al integrării, este de părere Andrei Rădulescu.

„Alegerea lui Hollande este, în primul rând, un risc pentru Europa. Vor avea de suferit relațiile franco-germane. Franța are un deficit structural foarte ridicat, aproximativ 7% după estimările mele. Evident, relațiile între un guvern de la Paris care ar miza pe politici sociale într-un context de deficit ridicat și un guvern disciplinat (precum cel al Germaniei) s-ar deteriora. Criza din zona euro se va reintensifica dacă va câștigă Hollande. Va fi un nou punct culminant al integrării europene. În contextul actual nu este posibil să implementezi măsuri de stânga, mai ales la nivelul ridicat al componentei structurale a deficitului în Franța”, a explicat Rădulescu.

Există, însă și optimiști. Analistul economic Matei Păun consideră că, de fapt, măsurile anticriză vor veni de-abia după alegeri, oricine le-ar câștiga. Vor fi alegeri și în Germania.

„Toată lumea cunoaște regulile jocului, nu mă aștept la derapaje. Este retorică și propagandă! Discuția cu Germania este începută de mult timp, se va mai metamorfoza de câteva ori. După alegeri se vor face lucrurile care nu au putut fi făcute înainte, poate va trebui să așteptăm și alegerile din Germania”, a declarat Păun pentru ECONOMICA.NET.

De aceeași părere este și analistul economic Ilie Șerbănescu. El consideră că Franța nu riscă nimic prin alegerea unui socialist, întrucât „ei fac jocurile”.

„N-o să dea nimeni Franța afară din Uniunea Europeană sau din lume. O să-și plătească ei datoria externă, iar în privința relației cu Germania, o să se-nțeleagă ei! Este ca și în cazul Rusia – SUA…nu contează care sunt relațiile dintre ele. Dacă se va ajunge la un alt acord între Germania și Franța, nu va avea nimeni nimic de spus. Cine să spună? România? Noi suntem o biată colonie”, a spus Șerbănescu pentru ECONOMICA.NET.

Economia franceză a început cel de-al doilea trimestru al acestui an într-o notă negativă, afectată de scăderea activităţii din servicii şi de cea mai abruptă contracţie din sectorul privat înregistrată în ultimele şase luni, semnale îngrijorătoare pentru finaliştii alegerilor prezidenţiale. În acestă situaţie, economia franceză ar putea scădea şi în trimestrul al doilea, intrând în recesiune tehnică, evoluţie care ar creşte semnificativ presiunile pentru câştigătorul alegerilor din 6 mai.

Deficitul public al Franţei a fost anul trecut de 5,2% din PIB, sub ţinta iniţială a guvernului, de 5,7% din PIB. Pentru acest an, guvernul de la Paris are ca obiectiv reducerea deficitului la 4,5% din PIB, iar pînă la sfîrşitul lui 2013, deficitul ar urma să scadă la 3% din PIB, conform reglementărilor UE. Datoria publică a Franţei a crescut anul trecut la 85,8% din PIB, faţă de 82,3% din PIB în 2010, potrivit Institutului de Statistică (Insee). În contextul încetinirii creşterii economice la nivel global, Franţa, a doua economie a Europei, şi-a fixat o ţintă de creştere de 1% în 2012. Franța are de înfruntat o criză a competitivității, cauzată de costurile tot mai mari ale muncii, iar în anul 2011 a fost înregistrat cel mai mare deficit comercial din istoria tarii. Nivelul șomajului s-a dublat în ultimii 12 ani, iar Sarkozy a promis ca îl va reduce până la 5%.