Liderii europeni caută cu disperare modalităţi de a stimula creşterea economică, şi totuşi neglijează cele 90 de miliarde pe care le au la îndemână. Această sumă este economia pe care ar putea-o face pe factura de energie a gospodăriilor şi întreprinderilor, dacă ar accelera stabilirea unor standarde energetice mai stricte pentru aparatele electrice. Potrivit studiilor, aceasta ar reprezenta o economie de 280 de euro pe an pentru o gospodărie medie. Şi ar putea de asemenea contribui la crearea de 1 milion de locuri de muncă în Europa.
Comisia Europeană intenţionează să revizuiască directiva-cadru de „proiectare ecologică”, care datează din 2005. Aceasta defineşte cerinţele minime pentru consumul de energie a patruzeci de aparate şi astfel influenţează peste jumătate din consumul de energie în Europa.
Şi totuşi, această directivă este unul dintre instrumentele cele mai subestimate din Europa în materie de optimizare energetică. Până şi responsabilii din sectorul energetic ridică din umeri atunci când sunt întrebaţi ce economii de energie poate aduce directiva cu pricina, relateaza Presseurop.eu.
Răspunsul este: dacă standardele în materie de energie ar fi stabilite în vederea unor obiective mai ambiţioase decât în prezent, cererea europeană pentru energie electrică şi gaze naturale ar putea scădea respectiv cu 17 şi 10%. Ar fi de asemenea benefic pentru mediu. În 2020 ar fi eliberate în aer cu 400 de megatone de CO2 mai puţin. Fie o cifră echivalentă cu rezultatul sistemului de schimb al cotelor de emisii europene, sau de două ori emisiile totale de CO2 din Olanda. Ar fi deci momentul ca aceşti funcţionari şi politicieni să se recicleze şi ei.
Standarde deja depăşite
China şi Statele Unite au perceput cu mult mai bine avantajele economice şi în materie de mediu ale standardelor energetice. În aceste ţări, de zece ori mai mulţi funcţionari decât în UE lucrează la introducerea standardelor pentru aparatele electrice. Şi nu în zadar: un studiu realizat în SUA arată că fiecare dolar cheltuit pe funcţionari suplimentari alocaţi acestei politici aduce 60 000 de dolari de economii de energie pentru consumatorii finali.
Datorită lipsei de competenţă a Comisiei Europene, câteodată poate dura mai mult de cinci ani pentru ca un standard energetic să fie pus în aplicare. Între timp lumea continuă să se învârtească. Şi, când în cele din urmă intră în vigoare, standardele sunt deja depăşite.
Astfel, Sharp a lansat un televizor care era cu 50% mai economic decât standardul în momentul când acesta a intrat în vigoare. Avem nevoie de proceduri mai rapide pentru introducerea standardelor energetice mai stricte.
Lideri europeni care au suficient de bun simţ
Contrar a ceea ce se gândeşte în general, standardele energetice mai severe ar îmbunătăţi competitivitatea economiei europene. Întreprinderile din afara UE, ca de exemplu producătorii chinezi, ar trebui de asemenea să se supună acestor standarde mai stricte pentru a-şi vinde produsele pe piaţa europeană.
Pentru întreprinderile electronice, precum Philips, acest lucru este un avantaj. Produsele lor devin astfel mai atractive (pentru că sunt mai economice) pentru clienţii lor. Desigur, preţul de achiziţie al unui televizor, de exemplu, creşte cu aproximativ zece euro, dar clienţii îşi recuperează această sumă în medie de patru ori în timpul utilizării aparatului.
Cu toate acestea, există întotdeauna cel puţin un fabricant pentru fiecare grup de produse în Europa care nu vrea, sau nu poate, să facă eforturi suplimentare pentru a-şi face produsele sale mai economice. Contra-lobbyingul acestora împiedică cetăţenii şi toate celelalte întreprinderi europene să profite din plin de beneficiile economice ale directivei privind proiectarea ecologică.
Cu toate acestea, este încurajator faptul că giganţi ai electronicelor precum Philips, Electrolux, Camfil Farr şi Grupul Bosch Siemens au îndemnat recent ţările europene să decidă rapid standarde energetice mai stricte pentru aparatele casnice.
Europa are tot interesul să investească în dezvoltarea şi fabricarea unei tehnologii curate, mai degrabă decât să cheltuiască sume mai mari în importuri de energie (300 de miliarde de euro de importuri, doar pentru petrol, în 2011).
O creştere verde poate crea locurile de muncă de care tinerii şomeri au atâta nevoie . Mingea este în terenul liderilor europeni, care au destul bun simţ ca să ştie unde să culeagă aceste resurse la îndemână.