Nerespectarea hotărârii judecătoreşti, care nu este definitivă încă, se poate solda cu o amendă de 250.000 de euro şi cu pedepse privative de libertate pentru cei care gestionează platforma Uber.
Tribunalul a dat dreptate asociaţiei de taximetrişti care a depus plângere împotriva companiei Uber, motivul fiind că legea germană permite efectuarea de transporturi de persoane doar în baza unei autorizaţii în acest sens.
Federaţia BZP a taximetriştilor a salutat decizia, subliniind că transportul clienţilor nu se poate face ‘fără autorizaţie din partea autorităţilor şi fără acreditare pentru şoferi’. ‘Nu ne este teamă de concurenţă’, a susţinut federaţia, dar acest serviciu ‘nu poate funcţiona în aceleaşi condiţii ca noi’.
Compania americană care furnizează serviciile Uber a intrat pe piaţa din Germania la începutul anului 2013, dar activitatea ei a fost deja interzisă, prin hotărâri judecătoreşti, în cinci oraşe din această ţară, printre care şi Berlin.
Uber va face apel împotriva deciziei tribunalului din Frankfurt şi ‘va folosi toate mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie’, a afirmat Pierre-Dimitri Gore-Coty, directorul pentru Europa de Vest al firmei Uber. El a spus că hotărârea instanţei din Frankfurt nu îl îngrijorează prea mult, deoarece firma a avut probleme similare în SUA, în urmă cu un an şi jumătate. În prezent însă, platforma este prezentă în peste o sută de oraşe americane, 24 adăugându-se listei în ultima săptămână.
Serviciul Uber, lansat în 2010 în San Francisco, funcţionează în 42 de ţări, fiind prezent mai ales în regiunea Asia-Pacific.
Intrarea sa pe pieţele din Europa nu a trecut neobservată, fiind deja reclamată în justiţie nu numai în Germania, ci şi în Franţa şi Spania. În luna iunie, mii de taximetrişti din mari oraşe europene – ca de exemplu Paris, Berlin, Londra, Madrid – au protestat din cauza prejudiciilor pe care le suportă ca urmare a activităţii unor platforme pe internet de genul sistemului Uber.