Un tribunal din Tokyo a aprobat cererea procurorilor de a-l ţine în arest pe Carlos Ghosn încă 10 zile
Tribunalul districtual din Tokyo a anunţat că a fost de acord cu solicitarea procurorilor ca Ghosn să stea în închisoare până pe 14 aprilie. Decizia era previzibilă după ce, joi, fostul şef al Nisan a fost arestat pentru a patra oară, la apartamentul său din capitala Japoniei.
Avocatul lui Ghosn, celebrul Junichiro Hironaka, le-a spus jurnaliştilor că echipa sa de apărare va face apel vineri, solicitând eliberarea din detenţie a fostului titan al industriei auto mondiale.
Ghosn a fost arestat din nou joi, fiind acuzat că a încercat să se îmbogăţească pe cheltuiala companiei. Procurorii niponi susţin că Ghosn ar fi provocat Nissan pierderi de cinci milioane de dolari în perioada 2017-2018 încălcându-şi atribuţiile legale, cu scopul de a obţine foloase materiale în nume personal.
Agenţia de presă Kyodo a informat că ar fi vorba de pierderile provocate de mutarea fondurilor companiei într-un cont bancar deţinut de Ghosn prin intermediul unui dealer din Oman.
„Arestarea mea în această dimineaţă este imorală şi arbitrară şi face parte dintr-o altă încercare a unor persoane de la Nissan de a mă readuce la tăcere, informându-i greşit pe procurori. Sunt nevinovat de toate acuzaţiile fără temei aduse împotriva mea”, se arată într-un comunicat al lui Ghosn.
Arestarea sa vine după ce, marţi, Carlos Ghosn a promis „să spună adevărul” la conferinţa de presă de săptămâna viitoare, anunţând pe Twitter prima sa întâlnire cu presa de când a fost eliberat din închisoare.
Conform legislaţiei nipone, Ghosn poate fi ţinut în arest 22 de zile fără a i se aduce la cunoştinţă acuzaţiile şi poate fi interogat fără a fi şi avocatul lui de faţă.
Marţi, publicaţia niponă Yomiuri anunţa că procurorii din Tokyo pregătesc un nou caz împotriva şefului Nissan. Renault ar fi sesizat justiţia franceză după ce a descoperit existenţa unor plăţi suspecte către un partener comercial al Renault-Nissan din Oman, făcute în perioada în care postul de preşedinte era deţinut de Carlos Ghosn. Potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, plăţile suspecte, „în valoare de mai multe milioane de euro”, au fost făcute sub formă de prime de performanţă către dealer-ul Suhail Bahwan Automobiles (SBA), care distribuia vehiculele grupului Renault în Oman, în perioada 2011-2016. Dovezile trimise de Renault procurorilor francezi sugerează că o mare parte din aceste fonduri au fost transferate ulterior unei societăţi libaneze controlată de asociaţii lui Carlos Ghosn. Suma totală plătită de Renault este de cel puţin zece milioane de euro.
Fluxuri financiare similare au fost descoperite şi la Nissan, partenerul japonez al Renault, unde Carlos Ghosn deţinea de asemenea funcţia de preşedinte. Ghosn este bănuit că a utilizat aceşti bani pentru cheltuieli personale care nu au avut nicio legătură cu activitatea companiei.
Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, regrupează zece mărci de automobile (printre care Dacia, Lada, Samsung Motors, Alpine, Infiniti, Datsun etc.) cu 470.000 de salariaţi şi 122 de uzine pe toate continentele.