Un an de embargo rusesc. Cum şi-a regândit România exportul

Pe 7 august 2014 Rusia a aruncat „bomba” pe piaţa agroalimentară a UE prin publicarea unei liste cu produse interzise la importul din UE, SUA, Norvegia şi Australia. Era un răspuns la situaţia din Ucraina, iar preţul plătit de UE s-a concretizat prin faptul că  4,2% din alimentele pe care comunitatea le exporta an de an au rămas în aer. În sume absolute, vorbim de aproximativ 5 miliarde de euro, dar şi de 9,5 milioane de oameni care şi-au riscat locurile de muncă şi afacerile în această situaţie.

Crescătorii de animale, procesatorii din industria cărnii şi a laptelui, legumicultorii şi pomicultorii europeni au fost cu toţii martorii unei situaţii extrem de periculoase: era mult prea multă marfă pe piaţă, iar preţurile au scăzut, pentru mulţi, la limita suportabilităţii. Aşa că UE a introdus o serie de măsuri (ajutoare financiare pentru stocarea privată, achiziţii publice, pentru neutralizarea produselor etc.), pentru a remedia situaţia, mai ales pe piaţa legumelor, fructelor şi lactatelor, cele mai afectate de embargoul rusesc. 

România, o piaţă de desfacere

Toate acestea nu au fost suficiente, astfel că exportatorii europeni au mai luat o măsură: aceea de a-şi găsi noi pieţe de desfacere. Fapt care s-a şi întâmplat, cu menţiunea că marii producători din industria alimentară, printre care Germania, Olanda, Polonia sau Franţa, şi-au redirecţionat surplusul inclusiv către alte state europene mai slab tehnologizate, printre care şi România.

Este o situaţie întâlnită pe piaţa locală a cărnii de porc, unde, în primele luni de la embargoul rusesc, importurile de carne ieftină din state precum Germania, Polonia sau Ungaria au crescut simţitor. Este vorba despre carne ieftină, care îi obligă pe producătorii locali să îşi ajusteze preţurile, iar pe retaileri să se orienteze către furnizori de peste graniţe.

Citeşte şi Rusia bagă boala în porcul românesc: industria falimentează, iar consumatorul mănâncă tot scump

Totodată, de suferit au avut şi legumicultorii.

Citeşte şi Rusia şi preţul gigacaloriei fac ravagii printre legumele româneşti. Marile sere şi-au înjumătăţit producţia

Ce a făcut România în relaţia cu Rusia

Vorbind strict din punct de vedere al balanţei comerciale, potrivit datelor oferite ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică (INS), România nu a fost grav afectată de embargoul rusesc. Ba mai mult, exportatorii români au profitat de primele luni ale lui 2014, înainte de a intrarea în vigoare a embargoului, dar şi de produsele care nu se află pe lista neagră a ruşilor, şi au reuşit să exporte mai mult către Rusia decât în 2013. Astfel, anul trecut, Rusia „a înghiţit” alimente româneşti în valoare de 65,2 milioane de euro, faţă de 41,3 milioane de euro cu un an în urmă. De altfel, pe segmentul agroalimentar, România este exportator net în relaţie cu Rusia, importurile cifrându-se la 18,7 milioane de euro în 2013 şi la 3,3 milioane de euro în 2014.

Per total, România a reuşit în 2014, pentru al doilea an consecutiv, să vândă mai multe produse agroalimentare decât a cumpărat, chiar dacă valoarea importurilor a crescut. Urmare a unei producţii agricole record, am exportat de peste 5,5 miliarde de euro, cu 5,4% mai mult decât în anul anterior şi am contribuit astfel cu aproximativ 4% la exporturile totale ale UE 28. Excedentul a fost de 452 de milioane de euro, faţă de 332 milioane de euro cu un an în urmă. 

Piaţa de desfacere a europenilor bogaţi

În ceea ce priveşte statele care şi-au vărsat surplusul de alimente pe piaţa locală, datele INS relevă creşteri valorice ale importurilor de peste 20% din unele state europene. Astfel, Germania a luat locul Ungariei în clasamentul statelor care ne furnizează produse alimentate, în funcţie de valoare. 

Anul trecut, am cumpărat din Germania produse agroalimentare în valoare de 752,7 milioane de euro, faţă de 703,5 milioane de euro cu un an în urmă, deficitul comercial cu această ţară ajungând la 514 milioane de euro. În ceea ce priveşte relaţia cu Ungaria, am importat în valoare de 731,4 milioane de euro, faţă de 317,9 milioane de euro, cât am exportat în această ţară. În 2013, importurile din Ungaria s-au cifrat la 807,8 milioane de euro.

Din Polonia am importat cu 10,6% mai mult din punct de vedere valoric, adică în jur de 437,5 milioane de euro, deficitul ajungând la 37,1 milioane de euro. Inporturile din Italia au crescut şi ele cu 4,9%, până la 307,4 milioane de euro, cele din Franţa cu 8%, până la 221,7 milioane de euro, iar cele din Spania cu 23,3%, până la 144,4 milioane de euro. 

Singurele state din afara UE în top 10 ţări de unde importăm alimente, după valoarea importurilor, sunt Brazilia (locul 8) şi Turcia (locul 9). Importurile din Brazilia au scăzut în 2014 faţă de 2013 cu 26,4%, până la 157 de milioane de euro, în vreme ce din Turcia am cumpărat cu 30,1% mai mult în 2014 faţă de 2013, adică aproximativ 156,7 milioane de euro.

Noi pieţe pentru mâncarea românească

Potrivit datelor aferente anului trecut, cele mai multe produse agroalimentare din România ajung în Italia, situaţia fiind similară cu cea de anul anterior. Valoric, în 2014 am exportat 903 milioane de euro către Italia (importurile au fost de 307 milioane de euro), cu 36,3% mai mult decât cu un an în urmă. Urmează Egiptul, care a devenit a doua destinaţie pentru alimentele autohtone (poziţia a patra în 2013) mai ales ca urmare a producţiei record de grâu. Potrivit INS, am exportat în valoare de aproximativ 390 milioane de euro (14,7 milioane de euro importuri), cu 24,6% mai mult decât anul anterior.

De asemenea, al treilea partener al României pe piaţa produselor agroalimentare este Bulgaria, unde am exportat de 332 de milioane de euro, faţă de 332,9 milioane de euro cu un an în urmă. Pe relaţie cu ţara vecină avem însă deficit comercial, de 116,8 milioane de euro în 2014 şi de 73,5 milioane de euro în 2013.

De asemenea, printre statele importatoare care au urcat în topul pieţelor de desfacere pentru alimentele româneşti se numără Spania, de pe 7 pe 5 (aproximativ 303 milioane de euro export ) Turcia, de pe 11 pe 8 (217,4 milioane de euro export), Iordania (205,5 milioane de euro) şi Libia (180 de milioane de euro).