Unde se află România în clasamentul mondial al globalizării economiei
Evoluţia României este în linie cu media globală, rezultate deosebite fiind consemnate la capitolul mişcarea forţei de muncă, cu 0,77 de puncte peste media globală. Există şi valori înregistrate sub nivelul mediei globale, cum ar fi cele de la capitolele schimburi de tehnologie şi idei, unde valoarea este cu 0,51 de puncte sub medie, şi mişcarea capitalului şi finanţelor, cu o valoare cu 0,25 de puncte sub medie. România ocupă poziţia a 11-a în rândul celor 22 de pieţe în creştere rapidă monitorizate în cadrul studiului, se arată într-un comunicat al Ernst&Young.
„România are o economie deschisă, care a beneficiat din plin de accesul la noile pieţe, în special la cele din UE. Ea va beneficia, pe mai departe, de liberalizarea treptată a comerţului mondial şi de integrarea comercială tot mai strânsă cu UE. O parte dintre barierele comerţului cu bunuri în cadrul UE, care încă mai persistă în prezent, e posibil să fie eliminate, iar liberalizarea comerţului şi a serviciilor, care ar putea aduce beneficii României, va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent decât cel prognozat anterior”, apreciază sursa citată.
La nivel mondial, raportul Ernst&Young arată că în pofida creşterii slabe înregistrate în 2012 şi a perspectivelor economice incerte pentru 2013 în majoritatea pieţelor, globalizarea continuă să avanseze în principalele 60 de economii din lume.
În contextul în care majoritatea prognozelor privind PIB-ul global prevăd o creştere cuprinsă între 3% şi 3,5% pentru 2013 şi o creştere modestă pentru anii ce vor urma, indexul Ernst & Young estimează că globalizarea va continua să se extindă, iar tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor constitui principalele ei pârghii de dezvoltare. Indexul arată, de asemenea, că, în ultimele 12 luni, o serie de ţări cu economii în creştere rapidă, precum Vietnam, Malaezia, Tailanda, Filipine sau ţări mai mici din Europa, precum Belgia şi Slovacia şi-au îmbunătăţit simţitor indicele de globalizare.
Indexul evidenţiază faptul că apar tot mai multe pieţe, din afara ţărilor BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), care înregistrează creşteri rapide şi se transformă în puncte fierbinţi ale business-ului global, graţie percepţiei că sunt mai bine integrate global decât ţările BRIC în privinţa comerţului, a investiţiilor, precum şi din perspectiva criteriilor culturale şi tehnologice. Totodată, aceste pieţe înregistrează creşteri economice solide şi constante, apropiate de cele ale economiilor fruntaşe din grupul BRIC. Turcia, Mexicul şi Indonezia vin tare în urma Chinei şi a Indiei în privinţa creşterii PIB-ului în intervalul cuprins între 2000 şi 2015. Peru, Columbia, Venezuela, Malaezia şi Vietnam, precum şi unele ţări şi regiuni din Africa îşi pregătesc trambulina care să le propulseze printre cele mai dinamice zone din lume pentru investiţii.
Numărul şefilor de organizaţii chestionaţi în cadrul studiului care consideră că pieţele emergente, altele decât BRIC, vor deveni principala sursă de generare de noi venituri aproape că s-a dublat în ultimii trei ani, de la 26% la 45%. Ca urmare, aceştia includ în planurile lor de viitor ţări precum Africa de Sud, Indonezia, Mexic sau Turcia care apar menţionate în raport ca zone foarte competitive. Peste 82 % dintre executivii chestionaţi, provenind din toate zonele geografice, vizează să mărească investiţiile pe care le fac în aceste pieţe, iar 4 din 10 intenţionează chiar să le crească cu peste 10%.
Raportul evidenţiază, de asemenea, faptul că inovarea şi schimbul de idei şi tehnologie pot conferi un avantaj pieţelor dezvoltate în competiţia cu cele aflate în creştere rapidă. Difuzarea şi folosirea tehnologiilor în bandă largă, ale celor sociale, digitale şi mobile este mult mai extinsă în aceste pieţe, permiţându-le să obţină o pondere mai mare din exportul de bunuri şi servicii.
Pe măsură ce comerţul cu bunuri şi servicii îşi revine la nivelul de dinainte de declanşarea crizei financiare, iar fluxul de capital înregistrează o creştere constantă, tehnologia şi schimburile transfrontaliere de idei vor continua să modeleze extinderea şi caracterul globalizării. În condiţiile în care integrarea comercială continuă să se stablizeze, se estimează o schimbare de poziţie între ţările importatoare şi cele exportatoare. Economiile în creştere rapidă devin pieţe de consum tot mai puternice iar pieţele dezvoltate dobândesc o forţă tot mai mare în producţia şi exportul de bunuri şi servicii.
„Natura globalizării continuă să evolueze şi să se schimbe. Tehnologia asigură noi căi de dezvoltare şi consolidare pentru fluxurile de capital, idei şi inovaţii în direcţii care sunt încă dificil de anticipat. Provocarea pentru mediul de business este cum să monitorizeze, să evalueze şi să răspundă cât mai rapid şi mai eficient unui mediu atât de dinamic, care nu mai poate fi gestionat prin soluţii standard, ca până acum. În acest context, România poate să câştige în competiţia pentru investiţii numai prin îmbunătăţirea continuă a competitivităţii economiei”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner, Ernst & Young România.
Globalization Index (indexul de globalizare) evaluează şi monitorizează performanţele celor mai importante 60 de economii din lume în funcţie de 20 de indicatori care urmăresc aspecte cheie în privinţa intregrării transfrontaliere a afacerilor. Aceşti indicatori se înscriu în cinci categorii mari: mişcarea capitalului, schimburile de tehnologii şi idei, mişcarea forţei de muncă şi integrarea culturală.
Sondajul a inclus interviuri cu 750 de directori executivi din companii din întreaga lume şi s-a derulat în noiembrie 2012, fiind coordonat de The Economist Intelligence Unit.