Unde se duce prețul aurului? Vedem liniștea dinaintea unei furtuni? Evoluţia variaţiilor din perioadele de criză financiară ne arată că preţul metalului preţios ar putea fi de 3.000 – 4.000 de dolari în şase ani

Inflaţia, incertitudinea economică şi politică şi apetitul băncilor centrale, care în 2022 au achiziţionat cea mai mare cantitate de aur din istorie, au început să mişte din nou preţul aurului în sus. Începând cu 2020, luna martie a fost una atipică, o lună în care preţul aurului a înregistrat creşteri consistente.

Aurul pentru investiții este un refugiu tradițional, sigur și de protecție, al puterii noastre de cumpărare în perioade de criză. Și-a dovedit acest rol și în timpul recentelor turbulențe. După începutul războiului din Ucraina, la începutul anului trecut, valoarea acestuia a depășit 2.000 de dolari per uncie troy. Aurul a încheiat 2022 la puțin peste 1.820 de dolari per uncie troy, dar a trecut din nou peste 2.000 de dolari per uncie troy la mijlocul lunii martie 2023. „Investitorii cumpără aur ca un refugiu sigur în vârtejul problemelor financiare pe care le vedem în SUA. Astfel, de la începutul lunii martie 2020, prețul metalului prețios,  în dolari americani, a crescut cu 30%, iar în euro cu 32%”, subliniază Vasiliev în analiza sa.

În acest context, economistul de la Tavex crede că este normal ca aurul să treacă printr-o corecție în viitorul imediat. „Nivelurile de suport de la valoarea actuală de 1.962 de dolari per uncie troy sunt 1.950 de dolari, 1.934 și 1.920 de dolari per uncie. Dar acest lucru nu schimbă rolul său fundamental principal – aurul pentru investiții fizice salvează economiile noastre pe termen lung și, spre deosebire de toate celelalte instrumente, nu prezintă niciun risc de contrapartidă. Prin urmare, trebuie să înțelegem dinamica pe termen lung și ce anume determină valoarea aurului”, explică Vasiliev.

Vă redăm în continuare principalele sale consideraţii asupra felului în care poate fi analizat preţul aurului în legătură directă cu dinamica crizelor financiare, cu precizarea că, „Nicio parte a materialului nu constituie consiliere de investiții”.

Prețul aurului la nivel macroeconomic

Perioada de zece ani a ratelor dobânzilor, artificial scăzute după 2008, a creat un sentiment de redresare economică în Europa și SUA. Scăderea ratei dobânzii duce, de obicei, la o creștere a gradului de îndatorare și la o inflație nenaturală a anumitor sectoare ale economiei, așa-numitele bule. Dar când rata începe să crească, redresarea economică se transformă într-o recesiune.

În ultimii doi ani, am cunoscut o scădere rapidă a puterii reale de cumpărare. Chiar și în vremuri „calme” se depreciază, deși mai încet. În timpul recesiunilor, majoritatea celorlaltor instrumente suferă, de asemenea, scăderi. Aceasta include acțiunile și imobiliarele. Amortizarea acestora îi determină pe investitorii instituționali și pe indivizi către active de depozit de valoare sigure, cum ar fi aurul. Lipsa corelației în dinamica prețurilor aurului cu restul categoriilor de  instrumente face din aur un mijloc excelent de diversificare a portofoliului.

Performanța principalului indice bursier S&P 500 și a aurului în dolar american, în perioadele de recesiune

În 2008, băncile centrale au răspuns recesiunii prin relaxare cantitativă, adică prin tipărirea banilor. Vedem la fel și astăzi. La mijlocul lunii martie, Rezerva Federală a SUA a lansat cel de-al cincilea astfel de program din cauza problemelor băncilor țării. În doar două săptămâni, a creat din nimic aproximativ 400 de miliarde de dolari. Dacă problemele vor duce din nou la o criză globală a datoriilor, băncile centrale vor trebui să imprime mult mai mulți dolari, deoarece datoria globală este mult mai mare astăzi. Crearea de bani negarantați constituie inflație. Pe termen lung, există o relație inversă între valoarea dolarului și cea a aurului – deprecierea acestuia favorizează metalul prețios.

Grafic : Puterea de cumpărare a dolarului american și prețul aurului

Pe lângă incertitudinea economică generală, prețul aurului a fost susținut de cererea băncilor centrale. În condițiile unei inflații mari, în 2022, au achiziționat cea mai mare sumă aur din istorie. Statisticile includ și perioada de dinainte de 1971, când dolarul era încă legat de aur. Datele Consiliului Mondial al Aurului au arătat că în ianuarie cererea lor se ridica la 77 de tone. Dimensiunea achizițiilor lor depășește ultimele douăsprezece luni și este cu aproape 200% mai mare decât în decembrie anul trecut. Prognoza este că vor rămâne un cumpărător cert în acest an.

Cu excepția unei rupturi surprinzătoare vs istorie și teoria economică, se poate aștepta ca acestea să susțină prețul aurului pe termen mediu. Dar cât de mult poate crește?

Cât de mult se poate schimba prețul aurului?

De asemenea, la începutul comentariului meu, am subliniat modificări ale prețului aurului din martie 2020. Se crede (inclusiv de către Goldman Sachs, în analiza lor din 18 noiembrie 2020 intitulată „Perspective pentru mărfuri în 2021: creșterea creșterii unei piețe bull structurale”) că acesta este momentul în care actualul superciclu optimist al mărfurilor, care include aurul, a început, după piața lor Bear Markets – piaţă Urs, din 2011 (n.r. – o piață Urs este o condiție a pieței de investiții în care prețurile valorilor mobiliare scad cu 20% sau mai mult din maximele recente, pe fondul pesimismului larg și al sentimentului negativ al investitorilor). Aceste perioade durează, în medie, cel puțin nouă ani și în timpul lor valoarea aurului a crescut semnificativ de mai multe de două ori. Dacă aceeași dinamică se repetă în următorii șase ani cel puțin, valoarea aurului ar trebui să ajungă la cel puțin 3.000 de dolari per uncie troy.

Putem lua un alt criteriu pentru comparație – începutul relaxării cantitative în SUA. Prima lor rundă a fost în decembrie 2008, când aurul era în jur de 850 de dolari per uncie troy. De atunci și până la vârful superciclului anterior, care s-a încheiat în 2011, aurul a crescut cu aproape 120%, până la 1.837 de dolari per uncie troy. A existat o rată similară de creștere în euro în aceeași perioadă. Dacă trecem printr-o dinamică identică, aurul ar trebui să depășească 4.000 de dolari per uncie troy.

Trebuie să subliniez că acestea sunt ipoteze bazate pe dinamica trecută. Rămâne de văzut cum vor reacționa piețele și băncile centrale la ceea ce se întâmplă în lumea financiară, cât de multă monedă va fi tipărită, când economiile vor intra în recesiune și cât de profundă și extinsă va fi această recesiune. Istoria nu se repetă exact, dar se aseamană. Timpurile moderne nu ne confruntă cu ceva fundamental nou și nevăzut, inclusiv în trecutul recent. Chiar dacă există episoade de declin, rolul aurului ca activ stabil în crize și mijloc de stocare a puterii de cumpărare, după toate probabilitățile, prefigurează o dinamică favorabilă metalului în anii următori.