Datele prezentate de Ministerul Dezvoltării în Strategia Naţională a Locuirii arată că dimensiunea unei locuinței medii din punct de vedere al suprafeței utile variază teritorial.
Astfel s-a constatat că suprafața utilă medie este mai mare în județele Ilfov, Timiș, Satu Mare și Constanța (52-66 mp pe locuință). La polul opus, cele mai mici suprafețele utile medii au fost înregistrate în judeţele Brăila, Călărași și Vaslui, Teleorman și Mehedinți, de circa 39-41 mp pe locuință.
Spre comparaţie, suprafața medie a unei locuințe în Uniunea Europeană a fost de 102,3 mp. în 2012. Suprafața medie utilă a unei locuințe variază de la 46,9 mp în România, la 68,1 mp în Lituania până la 156,4 mp în Cipru.
Iar dacă se ia în calcul suprafața medie locuibilă din Europa, de 34 mp pe persoană, România este cu mult în spate, cu o medie relativ scăzută pe persoană: 20 mp / persoană.
Chiar dacă apartamente noi, construite în plin boom imobiliar, au fost livrate pe piaţă cu suprafeţe generoase, după criză dezvoltatorii nu au mai construit apartamente mari şi au micşorat suprafeţele pentru a se putea încadra, ca nivel de preţ, în programul Prima Casă.
În plus, numărul mediu de persoane pe camera de locuit este mai mare în orașe decât în mediul rural.
Datele oficiale arată că supraaglomerarea locuințelor din România este printre cele mai ridicate din țările Uniunii Europene. În 2014, spre exemplu, rata de supraaglomerare a României a fost de 52,3%, cea mai mare dintre țările UE, depășind de trei ori media de 16,9%. România a fost urmată de Polonia (44,2%) și Bulgaria (43,3%). Rata de suprapopulare în rândul populației expuse riscului de sărăcie din România a fost de 63,7%, depășită de Ungaria cu 71,0%.