Ungaria a început să aplice noile măsuri pentru limitarea valului de imigranţi; refugiaţii riscă expulzarea automată

Ungaria a atras marţi atenţia că solicitanţii de azil care intră în Uniunea Europeană prin graniţa sa de sud cu Serbia riscă să fie expulzaţi în câteva zile, odată cu intrarea în vigoare a unor noi măsuri pentru limitarea valului uriaş de imigranţi, relatează Reuters.
Economica.net - mar, 15 sept. 2015, 07:13
Ungaria a început să aplice noile măsuri pentru limitarea valului de imigranţi; refugiaţii riscă expulzarea automată

O nouă serie de legi mai dure privind frontiera şi de puteri sporite pentru expulzarea solicitanţilor de azil au intrat în vigoare la miezul nopţii, iar guvernul ungar de dreapta a blocat traseul de cale ferată folosit în acest an de zeci de mii de imigranţi, majoritatea refugiaţi sirieni, pentru a intra pe jos în UE, scrie Agerpres.

Ungaria are în vedere mai ales posibilitatea de a desfăşura armata la frontieră şi pedepsirea cu până la trei ani de închisoare a distrugerii gardului de sârmă ghimpată instalat de-a lungul graniţei sale comune cu Serbia.

‘Vom începe o nouă epocă’, a declarat, la graniţă, la scurt timp după miezul nopţii, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs. ‘Vom opri afluxul de imigranţi prin graniţele noastre’, a spus el.

Punct de trecere în această criză a refugiaţilor, cea mai gravă din Europa după războaiele din anii ’90 din fosta Iugoslavie, Ungaria a promis că va ţine sub control acest val de imigranţi, care traversează Balcanii pentru a se îndrepta spre ţările bogate din nordul şi vestul Europei.

Peste 190.000 de imigranţi proveniţi majoritar din Orientul Mijlociu, cu destinaţia Europa Occidentală, au intrat în Ungaria în acest an, cei mai mulţi trecând graniţa dinspre Serbia. Poliţia a reţinut doar luni peste 9.300 de imigranţi ilegali.

Şansele acestora de a trece mai departe se reduc semnificativ de acum, mai ales în contextul în care Ungaria se grăbeşte să finalizeze până în octombrie gardul înalt de 3,5 metri instalat de-a lungul celor 175 de km de graniţă cu Serbia.

Guvernul susţine că refugiaţii vor putea în continuare să solicite azil la punctele oficiale de trecere a frontierei în Ungaria, dar dacă au intrat din Serbia – şi nu au cerut deja azil acolo – riscă să fie expulzaţi automat în maximum opt zile, după ce Ungaria a declarat în iulie Serbia drept stat ‘sigur’ pentru refugiaţi.

‘Punctele legale de trece a frontierei vor funcţiona. Iar cine vrea să înainteze o solicitare de azil poate face acest lucru în conformitate cu legile internaţionale’, a mai spus Kovacs.

În schimb, Agenţia ONU pentru refugiaţi, UNHCR, spune că nu este de acord ca Serbia, care nu face parte din UE, să fie catalogată drept ‘stat terţ sigur’, ceea ce ar însemna că refugiaţii au o şansă corectă de a primi azil şi beneficiază de protecţia şi sprijinul necesare.

Organizaţiile pentru drepturile omului spun că Serbia nu îndeplineşte niciuna dintre aceste criterii şi caută în continuare locuinţe pentru mii de refugiaţi de-ai săi în urma prăbuşirii Iugoslaviei în anii ’90, ultima dată când Europa s-a confruntat cu deplasarea unui număr atât de mare de persoane aflate într-o astfel de situaţie.

Premierul ungar Viktor Orban, unul dintre cei mai vehemenţi critici din Europa ai imigraţiei în masă, a spus că se aşteaptă la un număr mare de expulzări.

‘Îi vom întreba pe refugiaţi dacă au înaintat o solicitare de azil în Serbia. Dacă nu au făcut asta, dat fiind faptul că Serbia este o ţară sigură, vor fi respinşi’, a declarat el la postul privat de televiziune TV2.

Potrivit unui oficial al partidului de guvernământ Fidesz, autorităţile vor lua o decizie privind astfel de solicitări de azil în maximum opt zile.

Luni, după două decenii de funcţionare a spaţiului european de liberă circulaţie Schengen, Austria şi Slovacia au anunţat reintroducerea controalelor la frontieră, după o decizie similară luată duminică de Germania. Austria a spus că va trimite armata pentru a proteja graniţa sa de est cu Ungaria.

Miniştrii europeni de interne nu au reuşit luni seară să ajungă la o înţelegere privind împărţirea responsabilităţii şi redistribuirea între ele a 120.000 de refugiaţi, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Imigranţii au putut să intre în Ungaria până la miezul nopţii, în grupuri mici aşezate la coadă la un punct de trecere a frontierei pe jos, însă acum există îngrijorări profunde privind un blocaj de partea sârbă a graniţei, în contextul în care frontiera a fost închisă, iar mii de imigranţi continuă să traverseze Balcanii venind din Grecia, unde au ajuns pe mare din Turcia.

Aleksandar Vulin, responsabil cu politica privind imigranţii al guvernului sârb, a spus că Belgradul nu va accepta pe nimeni care este expulzat în Serbia după ce a intrat deja pe teritoriul Ungariei.

‘Nu mai sunt în responsabilitatea noastră’, a declarat el pentru agenţia Tanjug. ‘Sunt pe teritoriul Ungariei şi mă aştept ca statul ungar să îi trateze corespunzător’, a adăugat oficialul sârb.

Te-ar mai putea interesa și
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mediul de afaceri face apel la menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică
Mai multe organizații patronale au transmis astăzi un apel, cu titlul "România, sens unic spre viitor, via UE, NATO și OCDE", în care cer mediului politic menținerea țării noastre pe......
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Volodimir Zelenski a aprobat bugetul Ucrainei pentru anul 2025, din care cheltuielile pentru apărare reprezintă 60%
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat joi legea bugetului naţional pentru 2025, din care puţin peste 50 de ...
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare al criptoactivelor
Bulgaria se alătură Acordului multilateral referitor la schimbul automat de informaţii cu privire la cadrul de raportare ...
Cu prilejul celei de a 17-a reuniuni plenare a forumului global al OCDE cu privire la transparenţă şi schimb de informaţii ...
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” – Corneliu Bodea
“O familie medie din România are 3-4 abonamente la servicii de streaming, dar nu vrem să simțim prețul energiei electrice” ...
Corneliu Bodea, fondatorul grupului Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), spune că ar trebui ca clienții ...