Ungaria și Turcia își strâng relațiile, pe fondul disensiunilor pe care ambele state le au cu Bruxellesul

Economica.net
08 12. 2020
dqtqo9mw4aa3kk9_20027200

„Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol de mediere justă şi onestă”, a declarat ministrul de externe Mevlut Cavusoglu, într-o conferinţă de presă la Ankara cu omologul său ungar Peter Szijjarto.

Subiectul sancţiunilor se va afla pe agenda summitului UE din 19 decembrie din cauza activităţilor Ankarei de explorare în zone cu potenţiale zăcăminte importante de hidrocarburi în Mediterana de Est, zone disputate cu Grecia şi Cipru.

UE a condamnat vineri continuarea „actelor unilaterale” şi a „retoricii ostile” din partea Turciei.

Cavusoglu a respins aceste acuzaţii, afirmând că Grecia a refuzat dialogul în pofida suspendării în două rânduri de către Ankara a activităţilor de foraj, iar „UE ar trebui să vadă această realitate”.

În aceeaşi conferinţă de presă, Cavusoglu a lăudat ‘solidaritatea’ între Ungaria şi Turcia. „Ungaria este o ţară care se opune deschis injustiţiilor. Atitudinile noastre converg în acest sens. Noi nu am aprobat niciodată dubla măsură şi ipocrizia aplicate Ungariei”, a afirmat el.

Cavusoglu a mai spus că doreşte să vadă prevalând ‘bunul-simţ’ în interiorul UE, iar relaţiile între Ankara şi Bruxelles dezvoltându-se cu o abordare în care ambele părţi să aibă de câştigat.

La rândul său, Peter Szijjarto a afirmat că securitatea Uniunii Europene este încă în mare măsură în mâinile Turciei şi că Bruxellesul ar trebui să plătească integral Ankarei cele 6 miliarde de euro promise în cadrul acordului din 2016 privind migraţia.

Fără ajutorul Turciei, Balcanii de Vest ar fi rapid copleşiţi de sute de mii de migranţi ilegali, aşa încât UE are o datorie de recunoştinţă faţă de Turcia, care găzduieşte 4 milioane de migranţi, a spus ministrul ungar, citat de MTI.

În opinia sa, pandemia a amplificat pericolele migraţiei, care constituie un risc atât pentru sănătate, cât şi pentru securitate.

Szijjarto a cerut o cultură a respectului reciproc şi a cooperării internaţionale, în locul practicii de a da lecţii.
Ungaria are la rândul sau o dispută cu Comisia Europeană și Parlamentul European, care vor să impună un mecanism prin care accesarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept. Budapesta și Varșovia au respins această intitiativa și au blocat în prima instanța adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene și al planului de salvare „Next Generation” din criza generată de Covid-19. Cele două state amenință că își vor utiliza dreptul de veto asupra bugetului și la summitul UE din perioada 09 – 11 decembrie 2020.