Ungaria, care a aderat la NATO în 1998, alocă mai puţin pentru apărare decât alte state est-europene din Alianţă – Polonia, Cehia, Slovacia, România şi Bulgaria.
Chiar dacă state aliate au crescut bugetele pentru apărare după anexarea Crimeii de către Rusia şi criza din estul Ucrainei, numai Marea Britanie, Polonia, Grecia şi Estonia îndeplinesc în prezent ţinta de 2% din PIB, stabilită la nivelul NATO.
Potrivit lui Simicsko, creşterea anuală va fi de 0,1%, ceea ce înseamnă, pentru 2017, un buget de 350 miliarde de forinţi (1,21 miliarde de dolari).
‘Până în 2026 vom putea atinge 2% (din PIB)’, a declarat el.
Ungaria va lansa un program de achiziţii militare, care va include cumpărarea de elicoptere militare, a mai spus ministrul apărării.
În prezent, patru dintre elicopterele Mi-17, fabricate în Rusia, sunt în prezent recondiţionate în această ţară.
Simicsko a evitat să spună câte elicoptere în stare de funcţionare deţine în prezent Ungaria, indicând doar că o parte dintre acestea sunt desfăşurate la graniţa sudică cu Serbia.
‘Nu exclud posibilitatea organizării unei licitaţii (pentru elicoptere) înaintea alegerilor’ legislative din 2018, a afirmat Simicsko, precizând că orice decizie privind achiziţia propriu-zisă nu va putea avea loc decât după scrutin.
‘Trebuie să funcţionăm până atunci, de aceea am luat hotărârea să recondiţionăm o parte din elicopterele ruseşti’, a explicat el.
Simicsko a refuzat să precizeze câte elicoptere şi de ce tip intenţionează să achiziţioneze Ungaria, menţionând însă că o flotilă de 30-40 de elicoptere ar putea fi considerată ‘semnificativă’ pentru o ţară de această mărime în regiune. ‘Dacă vom cumpăra zece, ar fi mai mult decât deţinem în prezent’, a adăugat oficialul ungar.