Ungaria nu consideră Croaţia o ţară de încredere pentru tranzitul petrolului în locul oleoductului Drujba

Ucraina a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi nu îi mai permite acesteia să livreze petrol prin conducta Drujba, a cărei secţiune sudică traversează teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia.

Prin urmare, aceste două ţări afectate au atenţionat Ucraina şi Bruxellesul asupra încălcării de către Kiev a acordului de asociere a Ucrainei la UE, prin care Kievul s-a angajat să nu îngrădească tranzitul produselor energetice, şi au solicitat săptămâna trecută implicarea Comisiei Europene pentru a convinge Ucraina să deblocheze tranzitul petrolului livrat de Lukoil.

În lipsa unei reacţii prompte din partea Bruxellesului, guvernul premierului ungar Viktor Orban a spus că decizia Kievului de a opri aceste livrări de petrol către Ungaria şi Slovacia a fost luată de fapt cu asentimentul sau chiar la cererea Comisiei Europene, având în vedere refuzul acestor state de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

În cele din urmă, Bruxellesul a răspuns joi Ungariei şi Slovaciei, afirmând că nu există „niciun indiciu asupra unui risc imediat” pentru aprovizionarea lor cu petrol şi sugerându-le să importe petrol din alte surse folosind o conductă care traversează Croaţia, deşi Ungaria şi Slovacia au primit derogări în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de UE după invazia în Ucraina, întrucât sunt două ţări lipsite de ieşire la mare şi au astfel mai multe dificultăţi de a se aproviziona din surse alternative.

„Ieri, vice-preşedintele executiv al Comisiei Europene, letonul Valdis Dombrovskis, a trimis o scrisoare către mine şi omologul meu slovac”, a declarat vineri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto. „În această scrisoare el spune că Ucraina nu pune în pericol aprovizionarea cu petrol a Ungariei şi nici a Slovaciei şi că, în afară de aceasta, mai există o conductă care trece prin Croaţia pe care o putem folosi”, rezumă ministrul ungar, calificând scrisoarea drept „scandaloasă”.

Această scrisoare, remarcă Szijjarto, „dovedeşte încă o dată că ucrainenii le pot face orice doresc statelor membre ale UE, mai ales dacă sunt state pro-pace şi nu le furnizează arme”.

„Este, desigur, o coincidenţă că premierul croat i-a adresat alaltăieri preşedintei Comisiei Europene o scrisoare în care promovează conducta petrolieră care traversează Croaţia”, a continuat ministrul ungar.

„Lăsând la o parte faptul că aceste două scrisori confirmă că este vorba despre o operaţiune coordonată de la Bruxelles, mai există o mare problemă cu opţiunea croată”, întrucât „Croaţia pur şi simplu nu este o ţară de tranzit de încredere”, explică Szijjarto mai departe.

„Croaţia nu este de încredere pentru că a crescut taxa de tranzit pentru petrol de cinci ori peste media pieţei de la începutul războiului. Nu este de încredere pentru că a făcut imposibil pentru (compania petrolieră ungară) MOL să contracteze capacităţi de livrare pe termen lung. Nu este de încredere pentru că nu au făcut investiţiile necesare pentru a creşte capacitatea conductei, iar datele pe care le oferă despre capacitatea maximă a acesteia nu au fost niciodată confirmate de altcineva”, a detaliat ministrul ungar de externe.

Aceasta înseamnă că oprirea livrărilor de petrol dinspre est lasă Ungaria şi Slovacia „la cheremul unei ţări de tranzit care nu este de încredere”, a concluzionat el.

Ungaria importă anual circa două milioane de tone de petrol livrat de Lukoil, echivalentul a aproximativ o treime din importurile totale de petrol ale Ungariei. Însă rafinăriile companiei ungare MOL din Ungaria şi Slovacia depind în totalitate de petrolul furnizat de Lukoil prin conducta Drujba.

Mai mult, Slovacia nu poate rafina decât sortimentul de petrol Ural care este furnizat doar de Rusia, prelucrarea altui tip de petrol necesitând modificări tehnologice. Ministerul de Externe slovac a avertizat joi că acţiunea Ucrainei de interzicere a tranzitului petrolului furnizat de Lukoil ameninţă securitatea energetică a Slovaciei.