Ungaria – Problemele economice îi fac pe oamenii de afaceri să ceară aderarea la euro

După o recesiune de un an, la care se adaugă o criză valutară, cea mai mare inflaţie din UE şi suspendarea finanţării europene din cauza îngrijorărilor cu privire la statul de drept, Ungaria nu ar trebui să piardă niciun moment în aderarea la zona euro şi îmbrăţişarea valorilor UE, susţine Otto Sinko, unul dintre cei doi directori generali de la producătorul de electronice pe bază de contract Videoton Zrt, scrie Agerpres.

„Un calendar privind aderarea la euro ar fi el însuşi un factor stabilizator, în special dacă este însoţit de paşi politici care ar duce la soluţionarea disputelor cu UE”, susţine Otto Sinko.

Oficialii de la Bruxelles şi Budapesta sunt într-o dispută pe tema valorilor democratice, după un deceniu în care Otto Sinko şi-a consolidat puterea, iar îngrijorările cu privire la corupţie şi statul de drept au dus la oprirea unor finanţări europene în valoare de peste 30 de miliarde de euro. În acelaşi timp, Guvernul Orban are legături strânse cu Rusia şi China în timp ce restul UE a luat măsuri pentru a reduce influenţa celor două ţări.

„Nu sunt de acord cu aceste măsuri de rebel, orientat spre est. Calea Ungariei este spre Occident, nu spre Est”, a mai spus Otto Sinko.

Chiar dacă Sinko spune că apelul său pentru aderarea la euro este o opinie personală şi nu poziţia companiei Videoton, aceste comentarii sunt importante pentru că vin de la şeful uneia dintre cele mai importante companii din Ungaria şi de asemenea unul dintre cei mai mari angajatori din această ţară, care ar putea să profite de pe urma unui forint mai slab.

Moneda ungară s-a depreciat cu peste 30% în raport cu euro de la revenirea la putere a lui Orban în 2010. Deprecierea s-a accelerat anul trecut după ce cheltuieile record anterioare alegerilor au agravat creşterea generală a preţurilor în UE, în timp ce politicile monetare au subminat încrederea investitorilor. Săptămâna trecută forintul a coborât la cel mai redus nivel din ultimele şase luni.

„Nu este adevărat că singura preocupare a exportatorilor este un forint mai slab. Asta are sens doar dacă există o stabilitate economică”, susţine Sinko, a cărui companie are 9.200 de angajaţi care asamblează orice, de la componente pentru automobile până la electrocasnice care sunt exportate pe pieţele UE.

În luna octombrie a anului trecut, Banca Naţională a Ungariei a fost forţată să majoreze dobânda de referinţă la 18% pentru a stabiliza activele locale, în urma unor măsuri de urgenţă care au fost eliminate abia săptămâna trecută. Chiar dacă inflaţia este aşteptată să revină în zona unei singure cifre până la finele anului iar Guvernul de la Budapesta mizează pe o creştere economică începând din trimestrul al treilea, întrebările cu privire la modul cum ar trebui profitat de aceste progrese, în timp ce este consolidat bugetul, au scos la lumină unele divergenţe de opinie în rândul decidenţilor.

Luna trecută, o serie de miniştri importanţi din Guvernul Orban au criticat Banca Naţională cu privire la politica monetară şi inflaţia în timp ce în rândul Cabinetului au apărut disensiuni cu privire la modalitatea în care ar putea fi redus un deficit bugetar record şi dacă aderarea la euro ar putea fi de ajutor.

Ministrul ungar al Finanţelor, Mihaly Varga, a evocat chiar şi posibilitatea ancorării forintului de moneda euro, în conformitate cu un mecanism care precede aderarea la moneda unică. Un alt ministru din Cabinetul Orban, Gergely Gulyas, a apreciat joi că este prea devreme pentru a vorbi de aderarea la euro.

Sinko a spus că cele şapte ţări din Europa de Est care au făcut trecerea la moneda euro, după ce au aderat la UE, au înregistrat performanţe mai bune în perioade de turbulenţe economice, în condiţiile în care nu au suferit deprecieri dramatice ale monedelor lor sau nevoia de a menţine rezerve valutare mari. În plus, au redus riscurile unor „greşeli de politică monetară”, a precizat Sinko.

„Atunci când vorbim de adoptarea euro mulţi vorbesc numai de dezavantaje, precum pierderea independeţei în materie de politică monetară. Dar de ce nu vorbim şi de avantaje?”, s-a întrebat Otto Sinko.