Ungaria și Polonia, cele mai criticate țări în ultimul raport al Comisiei Europene privind statul de drept
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2021/07/snapshot_18760600-747x420-1-747x420.jpg)
A doua ediţie a acestui raport cuprinde ”remarci punctuale pentru majoritatea statelor membre”, dar problemele sunt ”mai sistemice” în Ungaria şi Polonia, a afirmat în faţa presei comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, potrivit AFP.
Această evaluare a celor 27 de state membre este ”un instrument în primul rând preventiv, menit să evite agravarea situaţiilor”, a susţinut el, dând asigurări că prima ediţie a raportului (din septembrie) a determinat mai multe state membre să propună reforme, de pildă Bulgaria, pentru capitolul justiţie.
Dar evaluarea va fi şi ”una dintre sursele importante de informaţii pentru a declanşa” noul mecanism ce permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene în cazul încălcării statului de drept, a indicat apoi comisarul Reynders, precizând că executivul comunitar va examina activarea acestui mecanism după vacanţă.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare criticate de Bruxelles că încalcă valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau, în cazul Ungariei, prin politica ostilă faţă de migranţi, sunt vizate de o serie de proceduri de infringement declanşate împotriva lor de Comisia Europeană pentru astfel de chestiuni şi pentru altele, care privesc în special justiţia.
Disputele Budapestei şi Varşoviei cu Bruxellesul au cunoscut recent o nouă escaladare după ce Ungaria a stârnit indignarea unor lideri vest-europeni prin adoptarea unei legi care interzice promovarea homosexualităţii în şcoli, iar în Polonia Tribunal Constituţional a declarat neconstituţională o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie (CJUE) prin care aceasta dispunea suspendarea unei componente a contestatelor reforme judiciare poloneze.
Prin decizia sa, Tribunalul Constituţional polonez a pus sub semnul întrebării preeminenţa dreptului european în faţa celui naţional, ceea ce îngrijorează în mod special Comisia Europeană, mai ales că şi Germania a creat un astfel de precedent cu o hotărâre a Curţii Constituţionale prin care contestă întâietatea dreptului european asupra celui naţional.
Prin urmare, odată cu publicarea raportului privind statul de drept, Comisia Europeană a trimis marţi Varşoviei o scrisoare prin care îi cere să se conformeze deciziilor CJUE, ameninţând că în caz contrar se va adresa acestei instanţe europene pentru a putea impune sancţiuni financiare Poloniei.
Comisia Europeană nu a aprobat încă planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale Poloniei şi Ungariei. ”Ceea ce se întâmplă (în Polonia) în privinţa întâietăţii dreptului UE ne va determina să privim de două ori planul de relansare polonez”, a sugerat comisarul Reynders.
Atât în Polonia, cât şi în Ungaria, corupţia rămâne o provocare majoră, mai scrie Comisia Europeană în raport. În Ungaria, de exemplu, ”riscul clientelismului, favoritismului şi nepotismului la nivelul înalt al administraţiei publice, precum şi riscurile rezultate din legăturile între mediul de afaceri şi actorii politici nu sunt combătute”, remarcă Bruxellesul.
Slovenia, ţară ce deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi este de asemenea condusă de un guvern conservator ce are puncte de vedere divergente cu Bruxellesul, este la rândul ei criticată în raportul privind statul de drept pentru ”deteriorarea” libertăţii presei.
Apărarea presei a devenit un subiect de preocupare mai extins în UE, mai ales după recenta asasinare a doi jurnalişti specializaţi în investigarea activităţilor infracţionale în Grecia şi Olanda.