Ungaria şi Slovacia plănuiesc să scadă livrările de energie către Ucraina, dacă Kievul nu deblochează furnizarea de petrol de către Lukoil prin conducta Drujba

Experţi solicitaţi de acest post să comenteze o asemenea măsură au apreciat că ea este „teoretic” posibilă, dar numai dacă este luată în coordonare de Ungaria şi Slovacia. Unul dintre aceştia, Oliver Hortay, cercetător la Centrul Szazadveg, a amintit că Ucraina, în urma atacurilor ruse intense asupra infrastructurii sale energetice, este puternic dependentă de energia electrică din import.

Energia primită prin Ungaria „a depăşit de multe ori 40-42% din cererea internă a Ucrainei”, prin urmare „tăierea unei livrări atât de mari ar afecta serios aprovizionarea Ucrainei” cu electricitate, a estimat expertul citat.

Anterior, premierul slovac Robert Fico a transmis Kievului că, în lipsa reluării tranzitului petrolului furnizat de Lukoil prin conducta Drujba, Slovacia ar putea sista furnizarea de motorină către Ucraina, întrucât rafinăria Slovnaft nu va mai dispune de cantitatea necesară de petrol de prelucrat. Potrivit premierului Fico, această rafinărie, deţinută de compania ungară MOL, furnizează circa 10% din consumul de motorină al Ucrainei. Însă Kievul a susţinut că poate obţine şi alte surse această motorină.

Ucraina a plasat compania petrolieră rusă Lukoil pe lista de sancţiuni şi nu îi mai permite acesteia să livreze petrol prin conducta Drujba, a cărei secţiune sudică traversează teritoriul ucrainean către Ungaria şi Slovacia.

Prin urmare, aceste două ţări afectate au atenţionat Ucraina şi Bruxellesul asupra încălcării de către Kiev a acordului de asociere a Ucrainei la UE, prin care Kievul s-a angajat să nu îngrădească tranzitul produselor energetice, şi au solicitat săptămâna trecută implicarea Comisiei Europene pentru a convinge Ucraina să deblocheze tranzitul petrolului livrat de Lukoil.

În lipsa unei reacţii prompte din partea Bruxellesului, guvernul premierului ungar Viktor Orban a spus că decizia Kievului de a opri aceste livrări de petrol către Ungaria şi Slovacia a fost luată de fapt cu asentimentul sau chiar la cererea Comisiei Europene, având în vedere refuzul acestor state de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

În cele din urmă, Bruxellesul a răspuns joi Ungariei şi Slovaciei, afirmând că nu există „niciun indiciu asupra unui risc imediat” pentru aprovizionarea lor cu petrol şi sugerându-le să importe petrol din alte surse folosind conducta JANAF, cunoscută şi ca Adria, care traversează Croaţia.

În replică, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că această ţară nu este una de încredere pentru transportul petrolului, întrucât a crescut taxele de tranzit, nu a permis societăţii MOL să contracteze capacităţi de transport pe termen lung şi nu a investit pentru a creşte capacitatea conductei Adria.

Între timp, omologul său slovac Juraj Blanar a anunţat că guvernul de la Bratislava a primit din partea Croaţiei o ofertă pentru asigurarea unei rute alternative de aprovizionare cu petrol, dar fără detalii. „La ce preţ? Ce capacitate? Asta nu ştie nimeni astăzi”, a spus ministrul slovac de externe, potrivit Reuters. El a cerut din nou Comisiei Europene să intervină pe lângă Ucraina pentru a restabili pe deplin tranzitul petrolului rusesc, adăugând că Slovacia caută alte soluţii în cazul în care Bruxellesul nu acţionează.

O problemă în plus pentru rafinăria Slovnaft este că petrolul diferit de sortimentul rusesc Ural ar putea să nu fie compatibil tehnologic cu instalaţiile sale pentru a-l înlocui pe acesta, prelucrarea altui tip de petrol necesitând investiţii, proces deja iniţiat, dar care este de durată.

Fiind două ţări lipsite de ieşire la mare şi având astfel mai multe dificultăţi de a se aproviziona din surse alternative, Ungaria şi Slovacia au primit derogări în cadrul sancţiunilor impuse Rusiei de UE după invazia în Ucraina, astfel că pot achiziţiona în continuare petrol rusesc.