În toamna anului trecut, premierul ungar Viktor Orban l-a nominalizat pe Mihaly Varga pentru a-i succeda în funcţia de guvernator al MNB lui Gyorgy Matolcsy, optând pentru unul dintre aliaţii săi care să relanseze economia înaintea alegerilor parlamentare din 2026, la care Orban ar urma să se confrunte cu o competiţie acerbă din partea rivalului din opoziţie, care creşte în sondaje.
La putere din 2010, Orban a avut dificultăţi în a scoate Ungaria din recesiunea provocată de invazia rusească din Ucraina, astfel că economia ungară abia a crescut anul trecut, după recesiunea din 2023. În paralel, inflaţia a revenit pe creştere, astfel că în luna ianuarie Ungaria a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei din UE, de 5,7% potrivit Eurostat. La acestea se adaugă deprecierea puternică a forintului la finele anului trecut şi taxele guvernamentale pentru a ţine sub control un deficit bugetar cronic.
Avansul inflaţiei a forţat Banca Naţională a Ungariei să ia o pauză cu reducerea dobânzilor şi, de asemenea, i-a făcut pe analişti să parieze cât de mult ar putea fi reduse dobânzile în acest an, de la nivelul actual de 6,5%, cel mai ridicat din UE.
„Principalul obiectiv al Băncii Naţionale este să atingă şi să menţină stabilitatea preţurilor. În conformitate cu asta, vom răspunde în mod ferm la orice risc care ameninţă ţinta de inflaţie, stabilitatea financiară şi dezvoltarea economică sustenabilă”, a declarat Mihaly Varga după numirea în funcţia de guvernator al MNB de către preşedintele Ungariei.
Varga a devenit parlamentar în partidul Fidesz la alegerile din 1990 şi a ocupat, de mai multe ori, portofoliul Finanţelor, inclusiv după pandemia de COVID-19, când Ungaria a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE.
Acest economist în vârstă de 59 de ani a încercat să calmeze îngrijorările că Banca Naţională ar putea ceda la presiunile Guvernului vizând reducerea dobânzilor pentru stimularea economiei. Prima şedinţă de politică monetară prezidată de Mihaly Varga va fi cea din 25 martie, la care instituţia ar urma să dea publicităţii şi noile sale previziuni trimestriale.
În condiţiile în care creşterea economică a Ungariei nu va atinge ţinta de 3,4% stabilită de premierul Orban, economiile din Europa Centrală dependente de exporturi se confruntă cu presiuni suplimentare de pe urma posibilelor tarife americane la produsele din UE.
Avansul puternic al inflaţiei în luna ianuarie i-a făcut pe unii analişti să îşi revizuiască estimările referitoare la inflaţia medie din 2025 până la 4,9%, de la 4,2% anterior, şi în paralel să îşi reduc previziunile de creştere economică, până la 2%, un context incomod pentru Orban în avanpremiera alegerilor de anul viitor.