Pentru a atinge totalul de 10.000 de posturi, executivul nu va mai ocupa poziţiile vacante şi va concedia câteva mii de angajaţi din aparatul guvernamental şi municipalităţi.
Costurile salariale vor fi, de asemenea, îngheţate până în 2015.
În sectorul public din Ungaria lucrează circa 660.000 de angajaţi, iar o reducere de 10.000 de posturi ar economisi statului 40-50 de miliarde de forinţi (142-177 milioane de euro) pe an.
Analiştii financiari estimează o „gaură” de 600 de miliarde de forinţi (2,1 miliarde de euro) în bugetul pe anul următor. Potrivit Magyar Hírlap, guvernul a admis în faţa unor jurnalişti străini că cifrele importante ale proiectului de buget pe anul următor vor trebui modificate.
Ungaria a început în iulie discuţiile cu FMI şi CE pentru un acord financiar estimat la circa 15 miliarde de euro. Budapesta vrea ca înţelegerea să aibă un caracter preventiv. Statul ungar a fost salvat de la colaps financiar în 2008 cu un pachet de 20 de miliarde de euro, de la FMI, UE şi Banca Mondială.
Potrivit presei locale, FMI aşteaptă de la guvernul ungar următoarele măsuri: scăderea pensiilor şi a alocaţiei pentru familii, creşterea vârstei de pensionare şi a impozitului pe venitul personal, privatizări, reducerea birocraţiei, o taxă generală bazată pe valoare reală în tranzacţiile imobiliare, reducerea cheltuielilor autorităţilor locale, eliminarea taxei bancare şi fonduri pentru sectorul bancar.
Lista de cerinţe ale FMI şi chiar unele dintre acestea au fost confirmate de premierul Viktor Orban. Premierul a respins condiţiile, afirmând că Ungaria are nevoie de un acord cu Fondul, însă nu cu astfel de costuri.