În esenţă, noul pachet legislativ include înfiinţarea unei autorităţi de integritate independente, care ar urma să ”prevină, detecteze şi corecteze ilegalităţile şi neregulile referitoare la implementarea fondurilor UE”, indică propunerea publicată vineri seară.
În plus, autoritatea respectivă va fi obligată să raporteze cazurile de fraudă şi corupţie către Biroul procurorului public european (EPPO).
Ungaria refuză să participe la EPPO, care a început să funcţioneze în iunie 2021. Guvernul de la Budapesta se află sub presiune după ce Comisia Europeană a ameninţat cu reţinerea a 7,5 miliarde euro reprezentând plăţi, din cauza unor presupuse fapte de corupţie şi încălcări ale statului de drept în Ungaria.
Executivul UE a criticat de mult timp corupţia generalizată din Ungaria şi i-a acordat acesteia două luni pentru a remedia situaţia.
Anterior în această săptămână, Ungaria a propus un prim pachet legislativ pentru a înlătura temerile UE referitoare la corupţie.
EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor. Patru state membre ale UE – Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda – au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie.