Refugiaţii vor aştepta în aceste zone de tranzit o decizie privind cererea lor de azil, iar cei cărora autorităţile ungare le-au respins cererea vor fi returnaţi Serbiei, a precizat deputatul Gergely Gulyas.
El a negat că respectivele zone de tranzit de la graniţă ar fi asemănătoare cu centrele de detenţie ale poliţiei şi a menţionat că aceste zone nu vor fi închise în partea frontierei sârbe, astfel încât refugiaţii care vor dori să se întoarcă în Serbia să poată face acest lucru. Dar a insistat că înspre teritoriul ungar zonele de tranzit pentru refugiaţi vor fi închise, deci imigranţii nu vor avea voie să pătrundă mai departe în Ungaria.
Pe de altă parte, oficialul maghiar a estimat că nu se poate vorbi despre cotele obligatorii de refugiaţi – propuse din nou de Comisia Europeană – atât timp cât imigraţia în masă nu este oprită. Totuşi, el a apreciat că la nivel european se impune o clarificare a statutului refugiaţilor, astfel încât chiar şi acceptarea unui asemenea statut pentru cei care îndeplinesc condiţiile (războaie în ţara lor, persecuţii politice etc.) să nu însemne automat dreptul imigranţilor de a-şi alege singuri ţara unde doresc să trăiască. ‘Majoritatea imigranţilor vin în Europa doar pentru un nivel de trai mai bun, lucru ce este de înţeles din punct de vedere uman, dar care este o ameninţare pentru toată Europa’, a subliniat parlamentarul ungar.
El a anunţat că legislativul de la Budapesta intenţionează să se pronunţe pe 22 septembrie asupra propunerii ca armata să sprijine poliţia în asigurarea protecţiei graniţei cu Serbia. În opinia sa, la ora actuală este greu de estimat câţi refugiaţi vor alege rute alternative către vestul Europei după ce frontiera ungaro-sârbă va fi complet securizată.