Ungaria – Viktor Orban este criticat de investitorii germani pentru clientelism

Mai multe companii germane din sectoarele retail, servicii financiare, media, telecomunicaţii dar şi un operator aeroportuar german au intrat în coliziune cu politica naţionalistă a lui Viktor Orban, care vrea să pună activele locale în mâinile investitorilor ungari, în special a oamenilor care au legătură cu conducerea de la Budapesta, susţin directorii de companii consultaţi de Bloomberg, scrie Agerpres.

Taxele penalizatoare, modificarea rapidă a cadrului legislativ şi presiunile organismelor de reglementare, condimentate cu campanii politice făţişe, fac parte din modalităţile prin care investitorii străini sunt scoşi din anumite părţi ale economiei ungare, susţine Philipp Haussmann, vicepreşedinte la German Eastern Business Association, care numără printre membri unii din cei mai mari investitori din Europa de Est.

„Situaţia din Ungaria este înfricoşătoare. Există un şablon de intimidare împotriva investiorilor străini”, spune Philipp Haussmann, care este şi director general la Klett Group, o companie germană din domeniul educaţiei cu afaceri în Ungaria.

Guvernul Orban recunoaşte în mod public că vrea să crească ponderea investitorilor locali în economie, în cadrul agendei naţionaliste „Make Hungary Great Again”, dar respinge acuzaţiile privind tratamentul nefavorabil aplicat investitorilor străini.

Reputaţia Ungariei în rândul investitorilor este „excelentă”, susţine Ministerul ungar al Economiei într-un comunicat de presă, care menţionează un sondaj efectuat de Camera de comerţ şi industrie germano-ungară, conform căruia patru din cinci firme germane ar alege din nou Ungaria pentru investiţiile lor. „Guvernul ungar se străduieşte să realizeze o cooperare bazată pe respect şi parteneriat reciproc”, precizează Ministerul ungar al Economiei.

Însă directorii de la unele companii străine susţin că apetitul crescut pentru anumite active împinge guvernul de la Budapesta să declare mari părţi din economie drept „sectoare strategice”, pentru a face astfel loc investitorilor locali.

Un exemplu este aeroportul internaţional din Budapesta care este deţinut şi operat de compania germană AviAlliance GmbH, care este presată să îşi vândă participaţia după ce executivul de la Budapesta a criticat-o că nu investeşte suficient în dezvoltarea hub-ului. O tentativă precedentă de preluare, coordonată de un om de afaceri care are legături cu ginerele lui Orban, a eşuat în 2021 numai din cauza presiunilor bugetare.

O lege care este elaborată în prezent, şi care ar da Autorităţii ungare pentru concurenţă puterea de a sparge anumite companii, a creat noi îngrijorări în rândul investitorilor. Între timp, Autoritatea a îndemnat amânarea adoptării legii.

„Este greu de spus care sunt firmele vizate de actul legislativ, unde şi care sunt liniile roşii pentru ele. Acesta este un lucru periculos pentru investiţii pentru că este lipsit de predictibilitate. Cum poţi să îţi faci o strategie de business pentru a face faţă unui astfel de risc?”, spune Zoltan Nagy, cel care a condus Autoritatea ungară pentru concurenţă în perioada 1998-2010.

Imaginea tradiţională a Ungariei este cea de magnet pentru investiţiile străine, în special pentru cele germane. În 2019, valoarea investiţiilor germane în Ungaria se ridica la aproximativ 22 miliarde de euro, mai mult de un sfert din investiţiile străine totale. Însă după ce Orban şi-a înmulţit intervenţiile în economie şi a împovărat companiile cu taxe suplimentare, investiţiile germane în Ungaria au scăzut cu o treime în decurs de trei ani, potrivit datelor din 2022 ale Băncii Naţionale a Ungariei.

Criticii susţin că, în cele din urmă, banii contribuabililor ajung să îi îmbogăţească pe apropiaţii lui Orban. În luna ianuarie 2023, băncile de stat au acordat împrumuturi în valoare de peste un miliard de dolari către 4iG Nyrt., o companie ungară pe care Orban o pregăteşte pentru a fi campionul naţional în sectorul telecomunicaţiilor, pentru ca aceasta să preia pachetul majoritar de acţiuni la afacerile din Ungaria ale Vodafone.

În paralel, criza de numerar a guvernului de la Budapesta îi creşte dependenţa de taxele care vizează anumite sectoare. Un director de la o companie internaţională de construcţii, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, spune că acum firma plăteşte 69% din veniturile sale sub formă de taxe.

Pentru industria construcţiilor, „cel mai important principiu este că firmele străine şi materialul de construcţii din străinătate sunt persoane non grata. Nu au ce căuta în Ungaria”, a declarat ministrul ungar al Construcţiilor, Janos Lazar, în luna noiembrie a anului trecut.

De asemenea, presiunile din ce în ce mai mari au forţat alte companii să încheie parteneriate cu guvernul ungar. De exemplu, grupul bancar austriac Erste Group Bank a acceptat să îşi vândă un pachet de 15% din acţiunile subsidiarei sale din Ungaria către statul ungar în 2015. Vienna Insurance Group AG, o altă companie din Austria, nu a putut finaliza achiziţia operaţiunilor din Ungaria ale Aegon NV până când nu a acceptat să vândă un pachet minoritar din operaţiunile sale ungare către un holding de stat.

„Nu este vorba doar de naţionalizare ci de punerea companiilor în mâinile oamenilor care au conexiuni bune cu mediul politic. Nu este o problemă germano-ungară ci una europeană”, spune Haussmann.