Ungureanu critică fosta conducere ANAF. Ce spune despre aceasta

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a criticat fosta conducere a ANAF, acuzând că nu s-a implicat eficient în combaterea evaziunii şi nu a colaborat cu alte instituţii, şi a cerut noului şef al agenţiei să contribuie la obiectivul Guvernului de a ridica nivelul veniturilor bugetare la 40% din PIB, ceea ce reprezintă un plus de aproximativ zece miliarde euro calculat la produsul intern brut estimat pentru acest an.

În prezent, veniturile bugetare reprezintă aproximativ 32-33% din PIB.
În şedinţa de miercuri a comitetului interministerial, şeful Guvernului a acuzat fosta conducere ANAF de management defectuos şi proceduri învechite în combaterea evaziunii fiscale, arătând că la nivelul Guvernului există o analiză care s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al primului-ministru.

„Ceea ce ne-a interesat a fost diagnosticul de management al instituţiei, constatând că în 2011 şi în primul trimestru al acestui an încasările la bugetul consolidat s-au situat sub planul stabilit de Ministerul Finanţelor, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare. Am constatat, de asemenea, că pe toate segmentele direct implicate în prevenirea şi combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale, începând cu evaziunea fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Executarea Silită, Gardă Financiară, rapoartele de activitate ale ANAF au fost elaborate întreţinându-se un sistem de indicatori de perfomanţă care a fost constant modificat, reflectând în special aspectele cantitative, făcă corelarea cu aspectele calitative”, a spus premierul.
El a apreciat că aceste „deficienţe majore” în combaterea evaziunii fiscale sunt generate de metode învechite de acţiune.

„Credem că deficienţele majore pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale se datorează lipsei de metodologii şi proceduri de selecţie a contribuabililor supuşi diferitelor tipuri de controale, utilizării de metode învechite de acţiune, neadaptate la formele actuale de fraudă fiscală, lipsei de colaborare între diversele structuri componente ale instituţiei şi neasigurării securităţii şi interoperabilităţii aplicaţilor informatice. Credem că acest mod, pe care rapoartele îl califică drept defectuos, a creat posiblitatea intervenţiei factorului uman în toate structurile, la toate nivelurile, subiectivismul în aprecierea diferitelor situaţii fiscale fiind un fenomen generalizat, astfel încât nu se poate vorbi despre respectarea principiului egalităţii contribuabililor în faţa taxelor şi a impozitelor datorate bugetului consolidat al statului”, a spus Ungureanu.

Potrivit premierului, rapoartele elaborate la nivelul Guvernului au indicat lipsa de coeziune între structura Direcţiei generale de inspecţie fiscală şi Garda Financiară, pierzându-se din vedere că Garda Financiară trebuia să fie implicată cât mai puţin în controale care să aibă ca finalitate verificarea activităţii financiar-contabile şi aplicarea de amenzi contravenţionale, în condiţiile în care rolul fundamental al acestei instituţii este declanşarea de acţiuni de verficare pe zona nedeclarată a fiscalităţii.

„Am să vă dau câteva exemple: identificarea şi verificarea depozitelor clandestine, verificarea antrepozitelor fiscale, dentificarea şi lichidarea societăţillor care funcţionează fără a fi înregistrate în mod legal, verificarea tranzacţiilor comerciale fictive, verificarea modului de funcţionare a societăţilor care desfăşoară activitatea fără a utiliza conturile bancare. Credem că la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor se constată lipsa unei monitorizări a antrepozitelor fiscale şi a mişcărilor propuse între acestea, controlul activităţilor nefiind planificat în mod operativ, cu celeritate, pentru a surprinde fenomenle de fraudă şi evaziune fiscală în fazele incipiente, deoarece viteza de reacţie a societăţilro care produc pagube bugetului de stat, prin neplata accizelor, este foarte mare, aceste firme dispărând doar după câteva luni de activitate”, a afirmat Ungureanu.

În ceea ce priveşte executarea silită, şeful Guvernului a arătat că gradul de încasare a creanţelor este foarte redus, sumele obţinute din această activitate situându-se doar în jurul a 25 de procente din volumul creanţelor din titlurile executorii, iar consecinţa fiind preluarea diferenţei în soldul arieratelor la bugetul consolidat al statului, cu grevarea bugetului consolidat al statului.

„Gradul de încasare al arieratelor recuperabile a urmat un trend desecndent în anii care au trecut. La nivelul comunicării şi al colaborării interinstituţionale, ANAF, ca primă instituţie responsabilă în comabaterea fraudei şi a evaziunii fiscale credem că nu a acţionat unitar împreună cu celelate structuri ale statului. Am constatat deficienţe, în cooperarea cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, căruia nu i s-a permis accesul la bazele de date proprii, cu informaţii specifice”, a spus Ungureanu, fapt confirmat de ministrul de resort, aflat la şedinţă.

Procurorul general al României, aflat de asemenea la şedinţă, a confirmat totodată, întrebat de premier, că procedurile de cooperare interinstituţionale s-a rezumat din partea ANAF doar la rezolvarea solicitărilor punctuale ale organelor de poliţie sau ale unităţilor de Parchet.

„Chiar şi în aceste situaţii nu s-a manifestat interes pentru identificarea unor soluţii în vederea unor conlucrări efective, fără decalaje în timp, între acţiunile structurilor ANAF şi ale organelor de poliţie, acest aspect ducând la trimniterea dosarelor în care există indicii de evaziune fiscală la unităţile de Parchet după lungi perioade de timp, pagubele stabilite fiind imposibil de recuperat datorită dispariţiei societăţilor şi a bunurilor acestora”, a adăugat Ungureanu.

El a cerut totodată noului şef al ANAF să înceapă un amplu proces de reformă structurală a instituţiei.
„Aveţi două datorii, şi acest lucru v-a fost comunicat şi ieri. Prima, să porniţi un amplu proces de reformă structurală a instituţiei în aşa fel încât aceasta să-şi asume ţinte mult mai înalte decât cele pe care şi le-a putut asuma până acum, depăşind problemele de management şi depăşind în felul acesta absolut orice obstacol care v-ar împiedica să evoluaţi la înălţimea aşteptărilor noastre.

În al doilea rând, aştept să contribuiţi cum se cuvine la obiectivul strategic al acestei guvernări, acela de a ridica gradul de colectare la media europeană, la măcar 40 de puncte procentuale faţă de 33 spre 34 cât avem acum, şi acest lucru trebuie să se întâmple cu celeritate pe seama schimbărilor pe care urmează să le faceţi la nivelul autorităţii. Media europeană este trasă în jos de incapacitatea noastră de a colecta atât cât este necesar”, a spus Ungureanu noului şef ANAF.

Sorin Blejnar a fost revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei discuţii avute, marţi, cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, decizia de eliberare din funcţie fiind semnată de şeful Guvernului.

Blejnar a primit sarcina de a coordona activitatea departamentului de control al marilor averi, au declarat atunci, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.
Conducerea ANAF va fi preluată de către Şerban Pop, fost vicepreşedinte al agenţiei în perioada în care Guvernul era condus de Călin Popescu Tăriceanu şi a fost schimbat prin decizie a premierului Emil Boc, în ianuarie 2009.