„Nu. Dimpotrivă, mie îmi pare rău că nu am putut să duc la bun sfârşit, pe seama căderii Guvernului, ceea ce izbutisem într-o primă fază şi anume corectarea acelor erori şi acelor dificultăţi de funcţionare a mecanismului de absorbţie a fondurilor europene atât la nivelul local, cât şi la nivel central”, a declarat Mihai-Răzvan Ungureanu întrebat dacă are a-şi face vreun reproş legat de faptul că rata de absorbţie a fondurilor europene este una în continuare scăzută.
Fostul premier a subliniat în acest context rolul „esenţial” jucat de Consiliul consultativ al oamenilor de afaceri. „La nivelul Consiliului consultativ în acea vreme, mai ales în lunile martie şi începutul lunii aprilie, s-au eliberat două tipuri de documente. Documente care vizau tehnic corecţii de moment ale sistemului de absorbţie a fondurilor europene, felul în care se angajează proiectele, cum pot fi ele controlate în timp în aşa fel încât să nu existe întârzieri birocratice. Propuneri care au generat apoi o serie de hotărâri de Guvern sau decizii ale miniştrilor de resort pentru scurtarea termenelor de analiză, a dosarelor”, a explicat Ungureanu.
El a adăugat că un alt tip de documente vizau strategia de reaşezare a sistemului de absorbţie a fondurilor europene în aşa fel încât să nu se blocheze la nivelul birocraţiei locale, în principal. „S-a pornit foarte bine, speranţa pe care o aveam atunci la sfârşit de lună aprilie era că până la încheierea anului putem obţine cele şase miliarde (miliarde de euro – n.r.) pentru care ne angajasem prin programul de guvernare”, a menţionat Ungureanu, la finalul reuniunii forţelor de centru-dreapta.