UniCredit: Rata de absorbţie pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune ar putea depăşi 60%, în 2014

Economica.net
23 01. 2014
fonduri_ue__proiecte__46130100_45312100_39271900

‘Ţinând cont că există deja peste 1 miliard de euro pe care Romania l-a plătit beneficiarilor şi pe care îl aşteaptă să
fie rambursat de la Comisie, diferenţa de 5 miliarde euro pare realistă în condiţiile unui management financiar adecvat la nivel naţional’, a explicat Marius Radu.

Referitor la evoluţia ratei de contractare şi a ratei de absorbţie pentru anul 2014, potrivit estimărilor UniCredit Ţiriac Bank rata de contractare va depăşi 100 % din bugetul alocat. România are dreptul să semneze contracte de o valoare mai mare decât bugetul alocat, cu condiţia ca, în cazul în care toate proiectele s-ar implementa integral, diferenţa peste cele 19,2 miliarde euro să fie suportată de statul român. Cum acest scenariu nu pare unul realist, contractarea a mai mult de 100% asigură de fapt o bază importantă pentru absorbţie în cazul în care unele proiecte nu vor putea fi duse la bun sfârşit până la 31 decembrie 2015.

Reprezentantul UniCredit Ţiriac a declarat că această raportare nu se referă şi la Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) şi Programul Operaţional pentru Pescuit (POP). Rata de absorbţie pentru PNDR este mai mare, depăşind 65% din cele 8,2 miliarde alocate, dar şi bugetul alocat reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul de 19,2 miliarde euro alocat României pentru Fondurile Structurale şi de Coeziune pentru 2007-2013.

Conform bilanţului publicat de Ministerul Fondurilor Europene pe site-ul instituţiei, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut de la 11,5% la sfârşitul anului 2012, la 26,5% la sfârşitul anului 2013. România a înregistrat cea mai mare creştere a ratei de absorbţie la nivelul Uniunii Europene, peste 100%.

În valoare absolută, România a încasat aproape 3 miliarde de euro de la Comisia Europeana în 2013, ceea ce reprezintă mai mult decât tot ce a încasat în perioada 2007-2012 pentru Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune. Per total, în perioada 2007-2013, România a încasat peste 5 miliarde de euro din cele 19,2 miliarde de euro pe care Uniunea Europeana le-a alocat ţării.

În opinia UniCredit Ţiriac Bank, rata de contractare ridicată este unul dintre principalii factori care au permis o creştere semnificativă a ratei de absorbţie în 2013. Au fost semnate contracte de finanţare care acoperă peste 90% din bugetul de 19,2 miliarde de euro, ceea ce înseamnă ca există o bază semnificativă de proiecte în curs de implementare.

De asemenea, o contribuţie pozitivă a avut deblocarea tuturor Programelor Operaţionale. În 2013, au fost deblocate
două dintre programele cu rată de absorbţie redusă, respectiv Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T) şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE). Acest lucru a permis României să trimită cereri de rambursare la Bruxelles şi pentru aceste programe şi chiar să încaseze o parte din bani până la sfârşitul anului.

Tot la capitolul factori care au dus la creşterea gradului de absorbţie, Marius Radu menţionează plata la termen a cererilor de rambursare.

‘În 2013, cererile de rambursare depuse de beneficiari au fost rambursate mult mai rapid în comparaţie cu anii anteriori. Dacă în 2011-2012, termenul de rambursare depăşea frecvent 90 de zile, în 2013 termenul a scăzut în medie până la 45-60 de zile’, a spus Marius Radu.

Pe lângă aceşti factori, reprezentantul UniCredit Ţiriac include implementarea, cel puţin parţială, a proiectelor mari de investiţii.

‘Plăţile aferente proiectelor mari de investiţii, peste 100 de milioane de euro, au un impact semnificativ asupra creşterii ratei de absorbţie. Pentru a exemplifica, finalizarea unui proiect pe Programul Operaţional Sectorial Transport (POS-T) sau Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS-M) cu o finanţare nerambursabilă de 100 de milioane de euro echivalează ca efect în rata de absorbţie cu finalizarea a 100 de proiecte cu o finanţare nerambursabilă de 1 milion de euro, implementate de IMM-uri în cadrul POSCCE, DMI 1.1., sau 500 de proiecte cu o finanţare nerambursabilă de 200.000 euro, implementate de microîntreprinderi în cadrul Programul Operaţional Regional (POR), DMI 4.3.’,a mai spus Marius Radu.