„Pentru accelerarea creşterii economice sunt necesare reforme structurale, dar voinţa politică este în declin. Sperăm să existe noi presiuni din partea FMI, întrucât un al treilea acord ar putea veni doar după îndeplinirea prevederilor din al doilea acord (privatizări şi reducerea ineficienţei sectorului public)”, se arată într-un raport trimestrial al grupului bancar italian.
Deşi toate partidele parlamentare sunt angajate în privinţa acordului cu FMI, privatizările şi reformele sectorului public au rămas în urmă în ultimul an, notează analiştii UniCredit.
Economia României va înregistra o creştere de numai 0,2% în acest an, urmată de 1,3% anul următor şi 1,8% în 2014, estimează banca.
„După trei ani de succes în privinţa ajustării fiscale, creşterea economică rămâne cea mai mare provocare a României. În contextul cererii afectate de austeritate, recoltei slabe şi exporturilor ezitante din cauza activităţii economice modeste din UE, România se confruntă cu stagnarea economiei în următoarele trimestre”, notează analiştii UniCredit.
Accelerarea avansului economic va depinde de adoptarea unor noi reforme structurale şi de o mai bună atragere a fondurilor europene. Reformele structurale ar putea viza ineficienţa din sectorul public, proces care ar elibera mai multe fonduri pentru investiţii, precum şi o participare sporită în piaţa muncii.
România vrea un nou acord cu FMI, la încheierea în martie a actualei înţelegeri. Acordul preventiv în derulare cu Fondul are o valoare de 3,6 miliarde euro, fiind completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. România nu a accesat fonduri prin acest acord.