Unii furnizori de energie au crescut artificial prețul de achiziție pentru a solicita de la stat mai mulți bani decât li se cuvin – ANRE

Potrivit unei centralizări a ANRE, sunt mai multe modalități prin care furnizorii au încercat să obțină de la stat mai mulți bani, pe plafonare, decât ar fi avut dreptul. O modalitate ar fi că, atunci când au fundamentat prețul mediu de achiziție pe baza căruia să creară diferența dintre el și plafon, furnizorii nu ar fi socotit și contractele de achiziție  în vigoare, dar care au fost încheiate în trecut la prețuri mult mai mici. Astfel, prețul ar crește artificial, la fel și suma cerută statului la plafonare. O altă modalitate ar fi încheierea de contracte de achizție intra-grup la prețuri excesive, chiar pe piețele centralizate, tot cu scopul de a crește suma decontată de la bugetul de stat, prin mărirea diferenței între prețul mediu ponderat de achiziție și plafonul maxim stabilit prin OUG 118/2021.

Iată integral nota ANRE referitoare la acest subiect:

“În cadrul verificărilor realizate s-au identificat furnizori de energie care au utilizat metode/mijloace de creștere artificială a prețului mediu ponderat de achiziție prin:

 

• încheierea la prețuri excesive de contracte de achiziție intra-grup, pe piețe centralizate (produse cu livrare pe termen scurt – săptămână/lună) și de acte adiționale de modificare a prețului de contract încheiate după publicarea în Monitorul Oficial a OUG 118/2021, în vederea creșterii sumei decontate de la bugetul statului prin mărirea diferenței dintre prețul mediu ponderat de achiziție și plafonul maxim stabilit prin OUG 118/2021, metodă prin care furnizorul poate beneficia de sume nejustificat de mari de la bugetul statului). Adițional, aceste tranzacții încheiate în scopul măririi artificiale a prețului pot fi suspectate, conform reglementărilor europene, de posibilă manipulare de piață.
• Grupul de lucru a sesizat cu privire la cele mentionate mai sus, Directia de investigatii din cadrul Directiei Generale Monitorizare si Investigatii (DGMI).

 

• excluderea din datele declarate ca achiziții pe contracte în derulare în perioada noiembrie 2021-ianuarie 2022 a contractelor cu preț mic, metodă utilizată de unii furnizori în vederea îndeplinirii criteriului de eligibilitate privind depășirea plafonului maxim de 525 lei/MWh (energie electrică) sau de 250 lei/MWh (în cazul gazelor naturale);

 

• în cazul pieței de gaze naturale, există furnizori care au drept unică sursă, achizitiile aferente dezechilibrelor de tip deficit, înregistrate în relația cu Transgaz, contracte care nu sunt luate în considerare la calculul prețului mediu ponderat. Acești furnizori au considerat că sunt îndreptățiți să solicite decontarea sumelor de la bugetul de stat pe baza acestei unice surse de achiziție. Subiect aflat inca in dezbatere la Ministerul Energiei.

 

• începând cu luna februarie 2022, lună din care se acordă compensări pe schema de plafonare pentru toți clienții noncasnici, au fost identificați furnizori, care au solicitat compensare pentru proprii clienți finali declarând ca unică sursă de achiziție cantități de energie electrică pe care le-au primit în calitate de clienți finali ai unor alți furnizori, care la rîndul lor au solicitat compensare pentru aceste cantități. În acest fel pentru aceeași cantitate de energie electrică s-a solicitat compensarea de două ori”

Sumele cerute sunt mici

În condițiile în care furnizorii se plâng că statul nu plătește la timp cererile de decontrare pe plaffonare, datele ANRE arată că sumele solicitate de fapt, cel puțin în prima parte a aplicării schemei, între 1 noiembrie și jumătatea lunii ianuarie, sunt mici. Astfel, pentru perioada noiembrie-martie au fost primite 239 de cereri de returnare de bani în contul plafonării, de la 65 de furnizori de energie și de gaze. ANRE a soluționat 62 dintre ele, trimise Ministerului Energiei pentru a face plățile, din perioada noiembrie-ianuarie. Sumele totale de plată sunt de doar 35 de milioane de lei. 35 de cereri de plată au fost respinse pentru că prețurile de achiziție au fost sub plafon, iar sumele refuzate la plată s-ar ridica la 8 milioane de lei.