Uniunea Europeană a adoptat plafonul de preț de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc

Prețul este mai mare decât del cu care Rusia își vinde acum cea mai mare parte a țițeiului, iar asta se datorează faptului că unul dintre obiectivele principale ale măsurii este de a încerca să mențină fluxul de petrol rusesc către piețele globale. Dar plafonarea este mai puțin generoasă decât o propunere anterioară, după presiunile din partea Poloniei și a țărilor baltice.

După lungi negocieri, aceste țări au reușit să asigure condiții suplimentare menite să pedepsească Moscova, inclusiv un mecanism care ar permite revizuirea prețului la fiecare două luni. Există, de asemenea, un plan pentru a se asigura că orice revizuire a plafonului ar trebui să nu-l coboare cu mai puțin de 5% sub media pieței.

Toată lumea așteaptă acum  să vadă modul în care va reacționa Kremlinul. Diplomații au încercat să găsească un nivel care să fie suficient de atractiv pentru Moscova, astfel încât țițeiul rusesc să se vândă în continuare. Dacă plafonul este peste prețul pieței, – așa cum este acum – Rusia și cumpărătorii săi pot argumenta că este pur și simplu “business as usual”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a indicat joi că nivelul plafonului de preţ este irelevant .

Riscul pentru piețele petroliere este că, dacă plafonul este stabilit prea scăzut, Moscova chiar ar putea sa curs amenințării de a opri producția, ducând la creșterea prețurilor petrolului la nivel mondial.

SUA au fost primele care au impus plafonul, deoarece la Washington existau îngrijorări că sancțiunile UE ar fi atât de stricte încât ar întrerupe aprovizionarea cu petrol rusesc și ar provoca o creștere masivă a prețului petrolului la nivel mondial. Plafonul oferă un “offramp”, permițând cumpărătorilor care acceptă sistemul să acceseze serviciile de asigurare și transport pe care sancțiunile UE le-ar interzice altfel.

Planul SUA a fost apoi adoptat în principiu de către G 7. Întrucât Rusia vinde deja țițeiul cu reducere, plafonul este mai mare decât prețul pentru benchmark-ul rusesc Ural, care a scăzut până la 45,31 dolari pe baril săptămâna aceasta în portul Primorsk de la Marea Baltică, potrivit datelor Argus Media. Ulterior, a crescut la 48,04 USD miercuri.

Rușii au tot spus că nu vor vinde nimănui dintre cei care acceptă plafonul de preț. Dar, întrucât țările G7 au oprit mare parte din importurile rusești, plafonul este destinat cumpărătorilor precum India, China și Turcia. Acele țări nu s-au aliniat plafonării, dar asta nu le împiedică să cumpere petrol rusesc la preț sub plafon și să acceseze serviciile cruciale shipping.

Plafonul de preț include un mecanism care ar permite evaluări regulate și potențiale revizuiri ale prețului la fiecare două luni, începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023, precum și o prevedere care garantează că revizuirile viitoare nu vor duce plafonul mai sus de 5% comparativ cu prețul pieței

De asemenea, mecanismul introduce o perioadă de grație de 45 de zile pentru navele au încărcat țițeiul înaintea zilei de luni, oferindu-le timp până pe 19 ianuarie pentru a descărca petrol, precum și o perioadă de tranziție de 90 de zile pentru modificarea prețului.

Diplomații au fost supuși presiunii să adopte plafonarea înainte de ziua de luni, data intrării în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra importurilor de petrol pe cale maritină.

Majoritatea națiunilor G7 vor înceta să mai importe țiței rusesc până la sfârșitul acestui an. O interdicție a UE asupra importurilor de carburanți originari din Rusia urmează să fie impusă în februarie anul viitor, alături de un plafon de preț și pentru ei, mai notează Bloomberg.