„Punem în aplicare o promisiune făcută în octombrie”, cu acest „plan de creştere” în favoarea Armeniei în valoare de 270 de milioane de euro sub formă de împrumuturi pe patru ani, a precizat ea în faţa presei, în prezenţa prim-ministrului armean Nikol Paşinian, a secretarului de stat american Antony Blinken şi a şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.
Acest program de ajutor se adaugă unui plan de investiţii european în favoarea acestei ţări din Caucaz, plan care deja „a mobilizat peste o jumătate de miliard de euro”, a adăugat Von der Leyen.
„Vrem ca Armenia să-şi ocupe locul în calitate de naţiune puternică, independentă, în pace cu vecinii săi şi conectată la lume”, a declarat la rândul său Blinken. „SUA şi Uniunea Europeană doresc amândouă să fie partenere în acest efort”, a subliniat el, adăugând că Washingtonul va debloca un ajutor de 65 de milioane de dolari pentru Armenia.
Reuniunea de la Bruxelles „semnifică faptul că armenii îşi întăresc parteneriatul cu SUA şi UE”, a salutat la rândul său Paşinian.
Legăturile strânse de multă vreme dintre această ţară din Caucaz şi Rusia s-au tensionat după ce Azerbaidjanul, inamicul istoric al Armeniei, s-a impus în enclava armeană Nagorno-Karabah, în septembrie anul trecut.
Paşinian şi-a îndemnat joi concetăţenii să dezbată asupra posibilităţii de a se ralia la UE. Armenia şi-a înmulţit paşii spre Occident, acuzând Rusia, aliatul său tradiţional, că a abandonat-o în faţa puternicului său rival azer.
Armenia şi Azerbaidjan s-au confruntat în două războaie, în anii 1990 şi în 2020, pentru control asupra Nagorno-Karabah. În ultimele luni, mai multe cicluri de negocieri au eşuat. Situaţia rămâne instabilă şi incidente armate au loc în mod regulat. Armenia şi Azerbaidjanul se acuză adesea reciproc de atacuri armate sângeroase la frontieră.
Blinken a discutat miercuri cu preşedintele azer Ilham Aliev, subliniind că „nimic nu justifică o amplificare a tensiunilor la frontiera” cu Armenia.
Sursa foto: Flickr